Într-o recentă analiză a Deutsche Welle este abordat un subiect extrem de fierbinte, anume votul prin corespondență, care a făcut atîtea valuri la noi, scăpîndu-se din vedere esențialul, faptul că suntem, probabil, singura țară în care românii din străinătate au pretenția să voteze masiv în alegeri.
Deutsche Welle atrage atenția, pe de-o parte, că votul prin corespondență nu va rezolva marile așteptări ale românilor, în primul rînd pentru că se adresează celor cu reședințe stabile și că, în cazul românilor, soluția ar fi tot înființarea de noi secții de votare.
Pe de alta, DW atrage atenția că adepții votului prin corespondență ”par să ignore faptul că numai românii au pretenția de a vota masiv din țări străine. Toți ceilalți europeni fie se întorc acasă în ziua votului, fie își vor fi pierdut între timp dreptul de vot. Am mai arătat că la cel mai recent exercițiu electoral relevant pentru problema noastră, referendumul pentru independență din Scoția de anul trecut, au votat rezidenții străini, dar nu au votat scoțienii plecați din țară de mai multă vreme. Prin urmare ceea ce primează încă în politicile Europei occidentale este teritorialitatea.
Românii par să inaugureze în practicile europene ceva cu totul nou: națiunea extrateritorială, căci numai acceptând legitimitatea acestui concept putem justifica pretenția votului pentru toți cei plecați din țară indiferent de durata absenței. Admitem că națiunea extrateritorială nu este ceva de negândit, existând și precedente. Să ne amintim, de pildă, de acel ”certificat de maghiar”, documentul emis de la Budapesta, care atesta apartența ungurilor din Transilvania, Slovacia sau Ucraina la națiunea maghiară și care provocase teribile animozități în țările vecine, inclusiv în România. Totuși ungurii gândiseră națiunea extrateritorială, ca o compensație pentru pierderile teritoriale istorice, românii înscriindu-se, în schimb, într-un fenomen cu totul nou și greu sesizabil, care are nevoie să fie gândit și tradus în concepte politice”.
sursa: inpolitics.ro
