Analiză: Cum ar arăta economia României în eventualitatea unirii cu Republica Moldova

Eventuala unire a României cu Re­publica Moldova ar aduce Româ­niei un plus de 3,7 mil. locuitori, o creştere a PIB de 5,5 mld. euro (4,2% din PIB-ul României) şi un plus de suprafaţă de aproape 34.000 km pătraţi. În acelaşi timp, PIB-ul per/capita al „noii“ Românii ar scădea la 5.700 de euro, având în vedere că PIB-ul per capita în România a fost în 2012 de aproximativ 6.700 de euro, în vreme ce al Republicii Moldova de doar 1.500 de euro.

În aceeaşi vreme, pe datele din 2012, exporturile României ar fi fost mai mari cu 2,5 mld. euro, la 48 mld. euro, în timp ce datoria publică ar fi crescut cu doar 1,7 mld. euro, faţă de datoria de 52 mld. euro pe care o avea România la sfârşitul anului trecut. Astfel, România este acum faţă de Republica Moldova în situaţia din 1990 a Germaniei de Vest faţă de Germania de Est. Diferenţa de dezvoltare economică a necesitat investiţii de 1.000 de miliarde de mărci germane pentru a acoperi nevoile de infrastructură din Est. În plus, România are nevoie de un nou obiectiv strategic după ce a intrat în Uniunea Euro­pea­nă şi NATO.

Preşedintele Traian Băsescu a fost ieri într-o vizită la Chişinău, pentru a cincea oară în mandatul său, unde a ajuns atât de popular încât i s-a oferit cetăţenia moldovenească.

Tot ca un exerciţiu de imaginaţie, cu această cetăţenie şi popularitatea de care dispune peste Prut, preşedintele Traian Bă­ses­cu ar putea deveni chiar preşedintele Republicii Moldova dupa 2015, după ce îi expiră al doilea mandat în România (Constitutia Moldovei prevede ca presedintele trebuie sa aibă, la preluarea funcţiei cetăţenie de cel puţin 10 ani).

Graniţele României s-ar extinde cu 490 de kilometri (diferenţa dintre gra­niţele Republicii Moldova cu Ro­mânia şi cea cu Ucraina), iar suprafaţa agricolă i-ar creşte cu 1,7 milioane de hectare, adică un plus de 13% faţă de suprafaţa agricolă totală a Ro­mâniei de 13 mil. ha.

Lungimea căilor ferate ar creşte cu 10% (1.190 km are Republica Moldova şi 11.300 km Româ­nia), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar adăuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Însă vorbim despre drumuri şi căi ferate la fel de slab dezvoltate ca în România.

PIB-ul Republicii Moldova a fost anul trecut de 7,25 mld. dolari (5,5 mld. euro), ceea ce reprezintă doar 4% din PIB-ul României.

PIB-ul ţării vecine reprezintă doar o treime din PIB-ul uneia dintre cele mai sărace regiuni ale României, cu care se învecinează, Regiunea Nord-Est, cu un PIB în 2012 de 15 mld. euro.

Republica Moldova are un PIB aproape la jumătate faţă de cel al judeţelor româneşti cu care se învecinează – Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi – care au avut în 2012 un PIB cumulat de 9,2 mld. euro (42 mld. lei), deşi populaţia lor reprezintă doar două treimi (2,1 mil. locuitori) din cea a Republicii Moldova.

În România sunt judeţe care au, singure, un PIB mai mare decât Republica Moldova, precum Timiş, Prahova, Constanţa sau Cluj, dar asta nu înseamnă că Republica Moldova este o zonă de neglijat, pentru că nu poţi neglija aproape 4 milioane de consumatori şi o ţară care a făcut progrese importante în ultimii ani. Acest lucru a fost înţeles de companiile străine care întâi au venit în România şi apoi au trecut Prutul în Republica Moldova.

De asemenea, volumul schimburilor comerciale între cele două ţări sunt în medie la 1 mld. euro pe an.

„Exporturile AdePlast către Republica Moldova s-au dublat în 2013 şi ne aşteptăm ca tendinţa să se menţină până la sfârşitul anului. Republica Moldova face parte, istoric vorbind, din România Mare, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care am vrut să facem exporturi în această ţară. Moldovenii preferă produsele româneşti pe care le consideră calitative şi foarte bune“, spune Marcel Băr­buţ, omul de afaceri care controleaza pro­ducătorul de materiale de construcţii AdePlast, cu afaceri de 41,5 mil. euro anul trecut. Bărbuţ nu a precizat valoarea exportu­rilor realizate până acum în Republica Moldova.

Peşedintele Traian Băsescu a făcut ieri o vizită la Chişinău – a cincea în calitate de preşedinte – şi, ca în toate momentele de acest fel, ipoteza strângerii relaţiilor şi evocarea legăturilor istorice au fost aduse în prim-plan. Cu doar câteva zile înainte, premierul Republicii Moldova Iurie Leancă venise la Bucu­reşti unde s-a întâlnit cu omo­logul său Victor Ponta.

În 2010, România a pro­mis Republicii Mol­dova un ajutor pentru dezvoltare, pe mai mulţi ani, de 100 mil. euro, dar nu toţi banii au ajuns la Chişinău. De asemenea, nu România este cel mai mare investitor în Re­pu­blica Moldova, deşi ţara se află la doi paşi, iar afini­tă­ţile culturale şi lingvistice sunt foarte mari.

Într-un studiu ela­bo­rat de Ministerul Econo­miei şi Comerţului din Republica Moldova şi citat de Centrul Român de Politici Europene, la sfârşitul anului 2007 investitorii din România deţineau o cota de 3,7% din totalul investiţiilor străine directe în Republica Moldova, dar, la finele anului 2010, aceasta cota a ajuns la 7,6%. Ceea ce se traduce prin investiţii străine directe peste 225 mil. dolari, care situează România pe locul cinci în topul investitorilor în Republica Moldova, într-un clasament condus de Olanda, Cipru, Italia şi Germania.

În acelaşi timp, schimburile comerciale în­seamnă în jur de 1 mld. euro, anual – România a exportat anul trecut în Republica Moldova produse de 610 mil. euro şi a importat de 353 mil. euro.

Investitorii români din Republica Moldova sunt, în cea mai mare parte, companiile străine intrate în România care acum se extind – în special băncile – BCR, Raiffeisen Leasing, BT Leasing, dar şi Rompetrol şi Petrom, Metro, UTI, Romstal Trade European Drinks sau Arabesque.

Tocmai pentru că este o ţară care este mai mai săracă şi are nevoie de investiţii unii responsabili de la Chişinău se aşteaptă Ia o intervenţie mai solidă a României în Republica Moldova.

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a susţinut ieri la RFI, citat de Mediafax, că, dacă statul român ar investi mai mult în Republica Moldova, acest lucru ar putea schimba percepţia asupra României, el propunând ca Bucureştiul să ofere anual 50 de mil. euro localităţilor rurale din ţara vecină.

„Mi-aş dori mult mai mult în relaţia dintre Republica Moldova şi România. Mi-aş dori de exemplu ca localităţile rurale, satele din Republica Moldova să beneficieze de investiţii în infrastructură, aşa cum beneficiază satele din România. Chiar am calculat, dacă ar fi să se dea fiecărui sat din Republica Moldova, fiecărei primării, avem circa nouă sute de primării aici, dincoace de Prut, dacă s-ar da câte 50 de mii de euro de la bugetul de stat al României pentru aceste localităţi rurale, în total ar fi nevoie de circa 50 de milioane de euro anual, pentru susţinere în acest sens. Din bugetul României asta ar însemna 0,01%, nu ar fi o povară atât de mare.”

Traian Băsescu şi omologul său moldovean Nicolae Timofti au discutat ieri la Chişinău despre posibilitatea construirii a două noi poduri peste râul Prut, care ar trebui să fie amplasate în regiunea oraşului Ungheni şi între localităţile Fălciu şi Leca, subiect abordat şi la întâlnirea dintre premierii Ponta şi Leancă.

Băsescu a mai spus că proiectul interconectării energetice Fălciu-Goteşti cu Republica Moldova va fi finalizat în luna octombrie, în prezent mai fiind în lucru alte două proiecte similare – Bălţi-Suceava şi Ungheni-Iaşi-Răşeni.

De asemenea, la Bucureşti, premierul Ponta a susţinut că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni care va lega România de Republica Moldova vor începe în augist şi sunt finanţate de România.

Pentru preşedintele moldovean Iaşi-Ungheni, este „crucial pentru securitatea energetică a R. Moldova“, va începe să fie construit la sfârşitul lunii august, prin accesarea a 9-12 milioane de euro oferite de asemenea de Guvernul român. Preşedintele Băsescu a menţionat, citat de Mediafax, posibilitatea ca pentru realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni să fie obţinută o finanţare din fonduri UE.