Vladimir Putin nu vorbeşte. Nu zâmbește. Nu bea. Viaţa lui este împărţită în calupuri de 15 minute, plănuite cu luni ori ani înainte.

vladimir putin

 

Newsweek a pus cap la cap informaţii obţinute pe parcursul a trei ani, de la foşti premieri, miniştri, consilieri şi oameni obişnuiţi, pentru a face portretul lui Vladimir Putin, pe care l-a numit „un dictator modern”.

Preşedintele se trezeşte târziu şi ia micul dejun la amiază, relatează Newsweek. Meniul e frugal, format din perle de brânză, omletă, uneori terci de ovăz şi suc natural. Preparatele sunt întotdeauna proaspete, fiind aduse în mod regulat de la fermele patriarhului Bisericii Ortodoxe ruse, Kirill. Putin îşi bea apoi cafeaua, în timp ce curtenii săi, oligarhi, miniştri, guvernatori regionali, încep să se adune. Preşedintele îi lasă însă să aştepte cel puţin două ore, timp în care înoată. Putin este o persoană solitară şi preţuieşte timpul pe care îl petrece, singur, în apă.

Curtenii glumesc într-un salon, aşteptând să fie primiţi, dar Preşedintele nu se grăbeşte. Se spune că o aşteptare de trei, poate chiar patru ore, e normală pentru un ministru. După repriza de înot, Putin merge în sala de forţă, unde televizoarele sunt pornite pe canalele de ştiri, şi preferă să ridice greutăţi în loc să alerge pe bandă sau să folosească bicicleta medicinală. Uneori, după antrenament, şeful de stat citeşte, în principal lucrări istorice, volume despre Ivan cel Groaznic, Ecaterina a II-a, ori Petru cel Mare. Cei care îl cunosc spun însă că nu este un mare cititor. Preşedintele alternează apoi băile cu apă fierbinte cu cele cu apă rece şi se pregăteşte de întâlniri. Alege doar costume croite la comandă, în culori conservatoare, la fel ca şi  cravatele.

Jocul puterii începe cu verificarea rapoartelor. Putin evită tehnologia modernă, din motive de siguranţă. Informaţiile îi sunt transmise tipărite pe hârtie, nu pe calculator şi foloseşte doar telefonul fix securizat. Cele trei dosare cu care îşi începe ziua sunt rapoartele FSB (serviciul federal de securitate, succesorul KGB-ului), SVR (serviciul de informaţii externe) şi FSO (serviciul federal de protecţie).

Preşedintele este obsedat de informaţii, iar cel mai stufos dosar pe care îl citeşte nu conţine note din partea serviciilor, ci decupaje din ziare, revista presei. Komsomolskaya Pravda şi Moskovsky Komsomolets, ziare citite de milioane de ruşi, au prioritate, dar şi publicaţiile străine sunt verificate cu atenţie. Ştirile negative nu îi sunt ascunse lui Putin, care vrea să vadă în cel fel e perceput de Occident. Pentru a-l mulţumi însă, administraţia prezidenţială şi ministerul de externe includ materiale în limba germană, în care şi-a păstrat fluenţa în urma carierei ca spion KGB la Dresda, RDG.

Preşedintele îi urmăreşte pe cei care aşteaptă să-l întâlnească, cu ajutorul camerelor video, în timp ce îşi citeşte rapoartele. Foloseşte rareori Internetul, dar, din când în când, consilierii săi îi arată videoclipurile în care e satirizat ori criticat. Viaţa lui a devenit ceremonială, împărţită în calupuri de 15 minute plănuite cu luni ori ani înainte. După terminarea rapoartelor, Putin primeşte programul zilei într-un dosar pe care este imprimat vulturul bicefal, stema Federaţiei Ruse. După ce aruncă o privire peste evenimentele programate, se ridică şi le urmează întocmai, fără să arate vreo emoţie.

Multe dintre întâlniri sunt pur şi simplu formale şi nu au o importanţă strategică deosebită. Preşedintele nu locuieşte la Moscova, pentru că nu suportă traficul, poluarea şi aglomeraţia. Reşedinţa sa nu este la Kremlin ci la Novo-Ogarevo, la 24 de kilometri faţă de capitală. Deşi drumul se închide traficului rutier atunci când Putin trebuie să ajungă la Moscova, iar naveta durează doar 25 de minute, începând cu anul 2012, şeful de stat a redus la minimum întâlnirile pe care le ţine în capitală.

La sfârşitul săptămânii se întâmplă ca Preşedintele să iasă din rutina zilnică, dar asta nu înseamă că e mai puţin ocupat. În timpul liber îşi perfecţionează cunoştinţele de limba engleză în compania unui profesor particular. Chiar dacă uneori se întâlneşte cu patriarhul Kirill şi se spovedeşte, cei care îl cunosc spun că, deşi probabil nu este ateu, Putin nu e tocmai un creştin practicant.

Sporturile sale preferate sunt judo şi hocheiul pe gheaţă, iar, în timpul liber, organizează partide la care sunt invitaţi cei privilegiaţi. Echipele sunt completate cu jucători din rândul gărzilor de corp personale, pentru echipa preşedintelui, şi cele ale premierului Medvedev, pentru formaţia adversă, deşi acesta din urmă nu obişnuieşte să asiste.

Vladimir Putin nu vorbeşte. Nu simte nevoia să zâmbească. Nu bea„, îşi aminteşte un interpret. „Nu arată nicio emoţie, ca şi cum nimic nu l-ar atinge. Ştie însă că nu a reuşit să conducă Rusia decât într-un mod feudal. În momentul în care strânsoarea pumnului său va slăbi, totul se va nărui, el va ajunge la închisoare, iar Moscova va arde la fel ca şi Kievul„, continuă acesta. Unul dintre apropiaţii săi îşi aduce însă aminte că Preşedintele şi-a întrebat cândva oaspeţii care sunt cei mai mari trădători ruşi. „Ţarul Nicolae al II-lea şi Mihail Gorbaciov, care au renunţat la putere şi au lăsat-o în mâinile istericilor şi a nebunilor”, a venit răspunsul lui Putin. Cei prezenţi spun că Preşedintele a jurat să nu facă această greşeală niciodată.

 

Preluare deschide.md

1 COMENTARIU

  1. „35. Căci cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde, iar cine va pierde sufletul Său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va scăpa.
    36. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?
    37. Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?
    38. Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, când va veni întru slava Tatălui său cu sfinţii îngeri. “ Marcu 8, 35-38.
    Asa le va folosi celor care se agata de putere si de marire in aceasta lume.

Comentariile sunt închise.