După ce l-au salvat pe fostul ministru de Externe Titus Corlăţean de ancheta penală din dosarul Votului în Diapsora, după ce au dezincriminat conflictul de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rudele şi după ce au acordat pensii speciale pentru aleşii locali, parlamentarii au mai aplicat o lovitură legislaţiei anticorupţie.
Senatul a adoptat aseară târziu o iniţiativă legislativă care conferă puteri sporite notarilor.
Aceştia nu vor mai fi asimilaţi funcţionarilor publici în sensul legii penale, prin urmare nu li se va mai aplica legislaţia anticorupţie.
Pe modelul aleşilor locali, notarii vor fi daţi afară din profesie doar în cazul condamnării cu executare.
În plus, notarii vor putea emite titluri executorii pentru creanţe doar în baza declaraţiei creditorului, în situaţia necontestării în instanţă de către datornic. Prin urmare, un chiriaş poate fi reclamat că are datorii către un proprietar şi notarul emite un titlu executoriu doar pe baza declaraţiei proprietarului, în eventualitatea în care chiriaşul nu contestă în instanţă. Experţii atrag atenţia că nu există garanţii suficiente astfel încât datornicul să fie încunoştiinţat şi să poată contesta la timp în instanţă.
Imunitate în faţa legislaţiei anticorupţie
Senatul a adoptat propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană şi a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995. Vezi aici.
Senatorii au adăugat după alineatul 5 al articolului 3 din legea notarilor nr. 35 din 1996, următorul alineat 5 indice 1:
“Notarul public nu poate fi asimilat funcţionarului public din punct de vedere al răspunderii penale pentru deciziile şi activitatea organizatorică şi administrativă depusă la biroul notarial şi în cadrul celorlalte structuri ale organizaţiei notariale”.
Experţi anticorupţie consultaţi de România Curată au atras atenţia că acest articol are menirea de a face ca notarilor să nu li se mai aplice legislaţia anticorupţie, adică legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, din moment ce notarii nu vor mai fi asimilaţi funcţionarilor publici în sensul legii penale.
Excluşi din profesie doar la condamnarea cu executare
Senatorii au modificat şi articolul 40 al legii notarilor care la litera f spunea:
Calitatea de notar public încetează:
- f) În cazul condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârşirea cu intenţie a unei alte infractiuni;
Noul alineat arată astfel:
Calitatea de notar public încetează:
f). când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea cu executare pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu.
Prin urmare, dacă un notar public va fi condamnat cu suspendare pentru fals în acte, el va continua să rămână binemersi în profesie.
Puteri sporite pentru notari
Senatorii au introdus un nou articol 13 indice 1 în legea notarilor nr. 35/1996 care spune că:
“La cererea creditorului, notarul public poate emite titlu executoriu referitor la creanţele necontestate, reprezentând:
a). chiriile datorate pentru locuinţe sau pentru suprafeţele locative cu altă destinaţie decât locuinţe ce fac obiectul unui contract de închiriere.
b). contravaloarea consumurilor pentru apă, energie electrică, gaze naturale, salubritate sau alte servicii comunitare de utilităţi prevăzute de legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a abonamentelor radio-tv şi cablu tv, a serviciilor de pază neachitate la scandenţă.
c). costul reparaţiilor pentru pagubele produse de locatarii imobilelor din vina acestora.
d). datoriile locatarilor sau ale proprietarilor către asociaţiile de locatari sau proprietari ce provin din obligaţiile lor de plată la cotele din cheltuielile comune de orice fel, precum şi orice alte obligaţii de plată către acestea, a majorărilor de întârziere achitate de asociaţie sau a contravalorii reparaţiilor pentru stricăciunile cauzate clădirii ori instalaţiilor
e). cheltuielile de şcolarizare datorate unităţilor de învăţământ
f). sumele datorate persoanelor fizice autorizate sau juridice cu titlu de onorarii sau tarif din prestările de servicii provenite din contracte sau din alte dispoziţii legale
g). împrumuturi acordate de instituţiile financiare nebancare: societăţi de leasing mobiliar sau imobiliar, case de ajutor reciproc, societăţi de amanet sau alte asemenea
h). orice alte creanţe până la 100.000 lei inclusiv, care nu se urmăresc printr-o altă procedură prevăzută de lege”
Notarul public poate emite titlu executoriu în toate aceste cazuri dacă datornicul nu contestă creanţa.
Poate da naştere la abuzuri
Experţii spun însă că nu există garanţii suficiente în lege astfel încât prezumtivul datornic să ia la cunoştiinţă de pretenţia de creanţă şi să o poată contesta în Justiţie. Actuala reglementare nu împiedică o persoană să meargă la notar, să declare că o altă persoană îi datorează bani, iar notarul să emită titlu executoriu în cazul necontestării. Practic, notarii se vor substitui instanţelor şi vor emite titluri executorii în baza cărora creditorii vor apela la executorii judecătoreşti pentru recuperarea creanţelor sau pretinselor creanţe. Se evită astfel procedura din instanţe care oferă garanţii suplimentare privind aducerea la cunoştiinţă a pretenţiei de creanţă.
Proiectul de lege privind notarii a fost adoptat ieri seară de Senat, iar azi dimineaţă a trecut şi de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi a intrat în plen. Camera Deputaţilor este cameră decizională.
O altă modificare legislativă care a stârnit controverse este cea legată de prevederile privind conflictul de interese din Statutul deputaţilor şi senatorilor. Din fericire, legislaţia este dublată de legea 161/2003 (face referire la conflictul de interese administrativ) şi de Codul penal, articolul 301 (conflictul de interese penal), deci dezincriminarea nu e dusă până la capăt.
Cine sunt iniţiatorii proiectului
Deputaţii Daniel Florea, Florin Iordache (PSD) şi Marton Arpad (UDMR) au iniţiat un proiect de lege prin care parlamentarii sunt excluşi de la aplicarea sancţiunilor pentru conflictul de interese între 2003-2013.
E vorba de perioada cuprinsă între adoptarea Legii nr. 161/2003 şi intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. În 2013, Statutul parlamentarilor a fost modificat şi au fost adăugate şi în acest act normativ interdicţiile privind conflictul de interese pentru senatori şi deputaţi.
Iniţiatorii proiectului de lege propun interpretarea art. 38 alin. 11 din Statutul deputaţilor şi al senatorilor care prevede faptul că:
„Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia pâna la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar”
Această prevedere a fost introdusă în 2013 prin Legea nr. 219 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Iniţiatorii proiectului vor ca reglementarea privind conflictul de interese să se aplice doar de la data introducerii în Statutul deputaţilor şi senatorilor:
“Interdicţiile introduse prin art. 38 alin 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013“, se arată în iniţiativa celor 3 deputaţi.
Ce spune ANI
Agenţa Naţională de Integritate afirmă într-un comunicat de presă că modificările adoptate astăzi sunt în totală contradicţie cu Legea 161/2003 şi Codul Penal.
“Prin propunerea legislativă adoptată astăzi se creează premisa conform căreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziție expresă care să interzică parlamentarilor să-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003”, afirmă reprezentanţii ANI.
“Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speţă dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul penal“, a arătat ANI.
Câţi parlamentari au fost găsiţi în conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele
Între 2011 şi 2015, ANI a descoperit 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală în rândurile parlamentarilor.
Conflictul de interese administrativ: ANI a câştigat definitiv şi irevocabil în 22 de cazuri. Într-un singur caz, instanţa a anulat raportul de evaluare. Restul dosarelor sunt pe rol.
Conflictul de interese penal: în 18 cazuri instanţa a emis sentinţe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă, iar în 5 cazuri, dosarele se află pe rolul parchetelor.
sursa: romaniacurata.ro
