Aleksandr Dughin, ideologul de la Kremlin | Putin invita Romania in spatiul EurAsiatic

In contextul conflictului generat de implicarea Federatiei Ruse in situatia din Ucraina si peninsula Crimeea, Hotnews a publicat un portret al ideologului lui Putin, Aleksandr Dughin. Filosoful rus, lider al conceptului EurAsiatic a acordat anul trecut, cu ocazia vizitei lui Titus Corlatean la Moscova, un interviu pentru Vocea Rusiei in care vorbea inclusiv despre relatiile Rusiei cu Republica Moldova si Romania. Dughin crede ca viitorul Romaniei si al Moldovei este integrarea in spatiul EurAsiatic si nu in Uniunea Europeana.

„Cred ca integrarea Romaniei in spatiul eurasiatic poate avea loc sub zodia identitatii culturale ortodoxe. In cadrul Comunitatii Eurasiatice aceasta tara isi va putea rezolva problemele economice si teritoriale, dar mai mult, va fi acceptata cu bucurie”, spunea in vara lui 2013, intr-un interviu pentru Vocea Rusiei, Aleksandr Dughin, prezentat de sursa drept „unul dintre cei mai influenti ganditori geopolitici ai Rusiei de astazi”. Altfel spus, ai Rusiei lui Putin, a carei pozitie belicoasa la adresa Ucrainei readuce in prim plan, potrivit presei si observatorilor occidentali, idealurile eurasiatice ale liderului de la Kremlin. Cine este Aleksandr Dughin (52), filosoful si politologul ale carui idei se regasesc in mai toate marile manevre ale lui Vladimir Putin din ultimii ani?

In interviul din vara anului trecut, realizat pe marginea vizitei ministrului Titus Corlatean la Moscova, editia in limba romana a Vocii Rusiei dedica amplu spatiu editorial lui Aleksandr Dughin si perspectivelor lui asupra lumii, inclusiv asupra relatiilor Rusiei cu Republica Moldova si Romania. Cum il descria atunci Vocea Rusiei pe Aleksandr Dughin?

„Un politolog rus si unul dintre cei mai influenti ganditori geopolitici ai Rusiei de astazi. Dughin a creat o teorie geopolitica inedita in care coabiteaza realpolitik-ul pragmatic si mesianismul ortodox. Totodata, filozoful rus este liderul Miscarii Eurasiatice si unul dintre fondatorii Clubului Izborsk, think-tank-ului care uneste si sincronizeaza eforturile ideologilor conservatori din Rusia.”

Printre ideile exprimate de Dughin in acel interviu:

„Veti vedea ca a treia veriga a lantului regional al apropierii de noua alianta (eurasiatica – n.red.) va fi Romania. Mai mult, intrand in aceasta uniune, Romania s-ar putea uni cu Moldova in care s-a fi reintegrat Transnistria. Toata lumea ar avea de castigat!”
„Romania se afla la periferia Uniunii Europene, este un oaspete nepoftit, tratat mai rau decat tarile care se afla in dificultate precum Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Irlanda. In Uniunea Europeana, aceste tari sunt catalogate peiorativ drept „Grupul PIIGS”, adica „grupul porcilor”. Inseamna ca in acest context Romania este o tara de mana a zecea? In Europa exista o perceptie negativa si injusta a romanilor”
„Cred ca integrarea Romaniei in spatiul eurasiatic poate avea loc sub zodia identitatii culturale ortodoxe. In cadrul Comunitatii Eurasiatice aceasta tara isi va putea rezolva problemele economice si teritoriale, dar mai mult, va fi acceptata cu bucurie, va fi apreciata la justa valoare si va fi tratata ca un partener egal, ca un partener apropiat din punct de vedere civilizational. Acest aspect este foarte important pentru constiinta nationala”
„Faptul ca am fost divizati de o terta forta, de atlantisti, si-a jucat rolul. Ei incearca sa ne invrajbeasca, comit mici acte de sabotaj si creeaza o atmosfera de ostilitate, dar aceste lucruri se vor termina. Rusia si Romania au prea multe in comun! Pe noi ne asteapta o reintalnire si o redescoperire reciproca in contextul unei civilizatii comune. Deja se fac primii pasi in aceasta directie. Nu le supraestimez valoarea, dar interpretez pozitiv acesti pasi.”

De ce conteaza ce spune acest Aleksandr Dughin, un filosof si politolog evitat, in general, de media occidentale si luat ca referinta oculta de multi politicieni si observatori din zona atlantica?

In contextul evenimentelor din Ucraina/Crimeea, „Putin pare, acum, sa aiba o alta agenda: sa reconstruiasca ce mai poate din fostul imperiu, dar pe baza unui model rusesc, mai degraba decat unul sovietic”, scriau recent, intr-o analiza publicata de Washington Post, doi experti in relatiile Rusia-Occident, a caror opinie este impartasita de multi in presa occidentala. Observatorii americani si europeni iau tot mai in serios „visul eurasiatic” al lui Vladimir Putin si al cercurilor conservatoare de la Moscova. Visul – asupra caruia Vladimir Tismaneanu ofera o perspectiva aici – este influentat in buna masura de curentul „neo-eurasianismului” promovat inca de la inceputurile implicarii sale in viata publica de filosoful si politologul rus Aleksandr Dughin.

Nascut in 1962, fiul unui inalt membru al spionajului militar sovietic, Aleksandr Dughin este un politolog cunoscut pentru teoriile sale despre invierea unui imperius rus care sa reziste intereselor nord-atlantice, simpatizant al multor idei fasciste si apropiat al Kremlinului si armatei ruse; este cunoscut pentru cartea sa „Bazele geopoliticii” si un ideolog vocal al revirimentului imperialist rus prin miscarile politice pe care le-a fondat sau organizat, precum Partidul Bolsevic National, Frontul Bolsevic National sau Partidul Eurasia. (sursa: Wikipedia).

Prezentat adesea drept un „antiamerican fanatic”, el s-a implicat personal in scandaluri diplomatice cu tari din fostul spatiu sovietic intrate in vria revoltelor portocalii – vezi cazul Ucrainei, unde a fost declarat persona non grata intre 2006 si 2011. In 2007, Kyiv Post nota despre el ca se autodescrie, cu trimiteri la ganditori reactionari sau radicali din Europa, drept un adept al bolsevismului national in sensul dat de germanul Ernst Niekisch, un traditionalist in sensul dat de italianul Julius Evola, un adept al „noii drepte” in sensul dat de francezul Alain de Benoist.

Profilul Wikipedia al lui Aleksandr Dughin noteaza ca, dupa revolutia portocalie din Ucraina, el l-a criticat pe Vladimir Putin pentru aceasta „pierdere” si a acuzat „lipsa de substanta” a eurasianismului liderului rus. Dar dupa o vreme publicatia germana Spiegel il mentiona ca sfatuitor al partidului Rusia Unita al lui Vladimir Putin si il cita spunand, intr-o vizita facuta in Osetia de Sud inaintea sa izbucneasca razboiul din Georgia, din 2008: „Trupele noastre vor ocupa capitala georgiana Tbilisi, intreaga tara si probabil chiar si Ucraina si Peninsula Crimeea, care oricum este parte a Rusiei, istoric vorbind”.

Desi este mentionat adesea in presa occidentala, cand vine vorba despre intentiile si manevrele Rusiei in tarile din fostul spatiu sovietic, el este rareori luat drept un interlocutor onorabil in aceasta zona media. Pe de alta parte, alaturi de cartile semnate de profesorul Dughin, o serie de articole ale lui sau interviuri acordate unor publicatii „alternative” arata gandirea sa inclusiv in privinta butoiului cu pulbere Ucraina. Doua texte relevante, pe langa interviul mentionat mai sus, acordat in vara pentru Vocea Rusiei:

In 2010, un ziarist si blogger din Chisinau, Octavian Racu, publica pe blogul sau „draftul” unei traduceri dupa un articol al lui Aleksandr Dughin, in care acesta arata, intre altele: „1. Rusia are nevoie de o Moldova independenta de alte formatiuni strategice externe. Astazi nu mai exista Imperiul Otoman, dar exista NATO in vest. Asadar, Rusia are nevoie de o Moldova care nu planifica aderarea la NATO. 2. Rusia are nevoie de o Moldova care isi pastreaza cultura si identitatea sa ortodoxa (eurasiatica), ceea ce va fi de ajuns pentru stabilirea unor relatii geopolitice trainice. (…) Toata problema consta in faptul ca Romania contemporana nu este un stat suveran, in sensul deplin al cuvantului, si nu are o identitate clara. Romania este membru UE, formatiune politica, care are propriu presedinte si este membru NATO, un bloc militar, unde rolul principal il joaca SUA, iar SUA este un nou imperiu care incearca sa largeasca zonele de influenta in diferite colturi ale lumii. Acest lucru este efectuat in mare parte din contul teritoriilor care s-au aflat sub influenta URSS. Problema aici nu consta in ideologie, ci in geopolitica. (…) Daca Chisinaul vrea sa fie intr-un stat cu Bucurestiul si Tiraspolul, nu avem nimic impotriva. Insa este nevoie de respectarea unei singure conditii: iesirea Romaniei din NATO. Dupa aceasta, toate variantele pot fi examinate. Fara aceasta: niciodata. Iesirea din NATO nu este o gluma, dar si Rusia nu este o gluma. O anumita perioada s-a cam uitat acest lucru. Tare nu am vrea sa fim nevoiti sa reamintim acest lucru.”

Intr-un interviu publicat de Counter-currents.com la inceputul acestui an, la apogeul protestelor de la Kiev, Aleksandr Dughin isi expunea punctul de vedere asupra „democratiei liberale rusesti” si asupra problemei ucrainene: „Russia este o democratie liberala. Uitati-va la Constitutia rusa: Avem un sistem electoral democratic, un parlament functional, un sistem de piata libera. Constitutia se bazeaza pe modelul occidental. Presedintele nostru Vladimir Putin conduce tara intr-un mod democratic. Nu suntem o monarhie, nu suntem o dictatura, nu suntem un regim comunist, sovietic. (…) Rusia nu are o agenda imperialista. Moscova respecta suveranitatea si nu s-ar amesteca in politica interna a oricarei tari. Si duce o politica buna, onesta. Suntem martorii acestui lucru chiar si in Ucraina. (…) Nu trebuie sa uitam ca Rusia nu are interese hegemonice in Europa, dar americanii au. Cinstit vorbind, Uniunea Europeana nu este o entitate europeana originala – este un proiect transatlantic imperialist. Nu serveste intereselor europenilor, ci intereselor administratiei de la Washington. „Uniunea Europeana” este, in realitate, antieuropeana. Iar „Euromaidanul” este de fapt „anti-Euromaidan”. Neonazistii violenti din Ucraina nu sunt nici „nationalisti”, nici „patrioti”, nici „europeni” – sunt oamenii americanilor pur si simplu. Acelasi lucru e valabil si pentru gruparile pentru drepturile homosexualilor si organizatii precum FEMEN sau gruparile de protest liberale de stanga”.

Cat de influente sunt, pana la urma, opiniile lui Aleksandr Dughin?

Pe marginea interviului cu acesta din vara lui 2013, Vocea Rusiei nota: „Din start, multi comentatori si „experti” in geopolitica vor interpreta o asemenea prognoza ca fiind „deplasata”, dar experienta demonstreaza ca multe dintre prognozele controversate facute de Aleksandr Dughin s-au adeverit. In 2000, analistii pro-occidentali au fost amuzati de prognozele referitoare la o „criza de sistem” ce urma sa cuprinda Europa si SUA. Acum, criza de sistem a devenit realitate si nu este nimic amuzant in asta. Deseori, Aleksandr Dughin are privilegiul de a lansa in spatiul public niste paradigme care ulterior se regasesc in diverse conversatii institutionale, deci ipotezele mentionate de geostrategul rus nu trebuie tratate cu superficialitate.”

Cel putin partial, „prognozele” lui Aleksandr Dughin referitoare la Georgia/Osetia deceniul trecut, sau la Ucraina/Crimeea in prezent s-au materializat, dupa cum reiese si din articolul Spiegel mentionat mai sus

In prezent, presa occidentala isi indreapta ochii spre Uniunea Eurasiatica – „echivalentul” UE in spatiul fost sovietic, pregatit de cativa ani printr-o uniune vamala Rusia-Kazahstan-Belarus, care ar urma sa intre in vigoare efectiv in 2015 si care ar urma sa tina piept UE, SUA si Chinei. Un proiect in linie cu teoriile promovate de Aleksandr Dughin si alti ideologi ai „traditionalismului” rus. Pe cand Euromaidanul de la Kiev era cuprins de violente, in cele trei tari membre ale uniunii vamale aveau loc proteste impotriva unei noi interdictii – aceea referitoare la lenjeria de corp din dantela. Stirea „exotica” era luata ca reper de serioasa publicatie The Guardian intr-o analiza despre sansele proiectului eurasiatic al lui Vladimir Putin, in timp ce peste Ocean publicatii precum Boston Globe considera ca strategia pe termen lung al lui Putin, aceea referitoare la alianta eurasiatica, ar fi singurul lucru predictibil in ceea ce face liderul rus, pe fondul crizei din Ucraina.

Sursa: hotnews.ro