Desyapeyire

„Afacerea deszăpezirea” revine în discuție în fiecare iarnă, la prima ninsoare. Firmele care ne-au nemulțumit pe toți sunt urmărite penal sau au acţionari şi administratori anchetaţi pentru evaziune fiscală, spălare de bani sau dare de mită pentru obţinere de contracte din bani publici, potrivit unui reportaj publicat pe Digi24. CNADNR a fost amendată anul trecut cu 80.000 de lei de Autoritatea care reglementează achiziţiile publice tocmai pentru că a acordat mai mulţi ani la rând contracte fără licitaţie unei firme al cărei acţionar principal a fost condamnat pentru dare de mită.

În prima zi de iarnă a sezonului, pe 1 decembrie 2015, cele mai importante două autostrăzi din România şi 25% din drumurile naţionale nu aveau contracte de deszăpezire.

Pentru A1, Bucureşti – Piteşti, A2, Bucureşti – Constanţa, şi drumurile naţionale din Giurgiu, Ilfov, Călăraşi, Dolj, Piteşti şi Prahova, CNADNR nu încheiase nicio înţelegere. Şefii de la drumuri spun că au făcut licitaţii din timp, dar nu au existat firme interesate.

Florin Dascălu, directorul Direcţiei Întreţinere Autostrăzi CNADNR: „Publicarea pe SEAP a anunţurilor de participare s-a făcut în data de 28 august 2015. (…) În 12 octombrie 2015, atunci am adjudecat pentru 76%. Lipsă de oferte. Cum v-am spus, în special la secţiile din cadrul DRDP Bucureşti şi SDN Craiova sau oferte neconforme.”

Directorii firmelor de dezsăpezire îl contrazic pe directorul CNADNR.

Marius Bucur, director general al SC Rebelis Construcţii SRL: „Licitaţiile s-au organizat foarte târziu.”

Mirela Luca, director de producţie GECOR: „Au venit foarte târziu cu programul de licitaţii.”

Reglementările companiei spun că, pentru a fi siguri că nu îi prinde iarna nepregătiţi, drumarii trebuie să aducă utilajele pentru deszăpezire până la 20 octombrie în bazele de la munte şi până la 1 noiembrie, în cele de la câmpie.

Pe 2 şi 3 decembrie 2015, pentru a rezolva situaţia celor 25% dintre şosele naţionale rămase descoperite, CNADNR a atribuit rapid contractele, pe motiv de „extremă urgenţă”. Întelegerile încheiate sunt de 15 milioane de euro.

Pe 2 decembrie 2015, CNADNR atribuie SC Reinvent Construct SRL două contracte în valoare de 1,4 milioane de euro. Pentru aceşti bani, firma trebuia să deszăpezască Autostrada A1 Bucureşti – Piteşti şi Autostrada Soarelui, tronsonul Bucureşti – Lehliu, până la 31 martie 2016.

Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, Reinvent Construct a fost înfiinţată pe 29 aprilie 2015 şi nu a mai participat la nicio deszăpezire.

Firma este deţinută în procente egale de către Steliana Ramona Ion şi Daniel Nicolae Dinuţ, care e şi administrator. Societatea şi-a declarat sediul social într-un apartament din sectorul 5 din Capitală. Aici, locuieşte o pensionară care n-a auzit nici de firmă, nici de acţionari.

Reporter: Cu domnul Dinuţ Daniel Niculae?

Locatară: Nu cunosc.

Acţionarul şi administratorul firmei, Daniel Niculae Dinuţ, apare în dosarul fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, acuzat că cerea 20% din contractele pe care le atribuia. Anchetatorii susţin că omul de afaceri ar fi intermediat o parte din mita de 90 de milioane de euro pe care edilul bucureştean ar fi încasat-o de la omul de afaceri Marin Dumitru.

Apartamentul în care îşi are sediul Reinvent Construct ar fi aparţinut, până acum un an şi jumătate, directorului firmei SC Imob Lux Construct SRL, Victor Ţene, susţine actuala proprietară.

Societatea era controlată chiar de omul de afaceri Marin Dumitru, printr-un off-shore din Seychelles. Imob Lux Construct ar fi primit contracte de la Primăria Sectorului 5 pentru reabilitarea mai multor blocuri, iar din banii încasaţi un procent de 20% ar fi ajuns la primarul Marian Vanghelie.

 

Citiți continuarea pe Digi24.