Departe de politicienii cu nume grele de pe bătrânul continent, care fac şi desfac jocurile lumii în privinţa crizei refugiaţilor, departe de declaraţiile oficiale pentru care destinele fugarilor veniţi în Europa din statele arabe se rezumă la câteva numere împărţite în cote pentru o ţară sau alta, în satele româneşti problema imigranţilor se judecă simplu, mai mult prin „tribunalul” conştiinţei.„Adevărul” a încercat să afle ce ar face oamenii simpli, de la ţară, dacă în satele lor ar fi aduşi o parte din cei 4.837 de refugiaţi repartizaţi, în primă fază, României. Trecuţi prin destine aspre, mulţi ţărani spun că „i-ar primi cu plăcere, dar suntem şi noi necăjiţi” sau că „dacă vor să moară de foame, să vină refugiaţii în Gorj”.
Alţii, primari sau preoţi din comune, sunt de părere că, odată veniţi, imigranţii ar face probleme, pentru că „ei se înmulţesc mai repede, nu ca noi” şi că, în scurt timp, ar trebui să le ridice moschee sau chiar să le rezerve un loc în consiliile locale. O altă problemă, după cum spun unii săteni, ar fi posibilele conflicte cu străinii pentru că „noi, moldovenii, suntem oameni care mai înţelegem de vorbă bună, însă lor le sare ţandăra cam repede”
Primarul comunei Ştefan cel Mare, Mihai Moraru, consideră că problema refugiaţilor trebuie analizată pe termen lung şi nu ca o soluţie de ajutor imediată, pentru că efectele stabilirii unor refugiaţi veniţi dintr-o cu totul altă cultură şi religie, se vor vedea în viitorul nu tocmai îndepărtat. Dacă ar fi ca în comuna pe care o conduce să ajungă refugiaţi, edilul Mihai Moraru spune că i-ar primi „cu mare drag”, însă nu crede că cetăţenii străini ar sta într-o zonă săracă, unde nu au posibilităţi. Admite însă că stabilirea unor arabi în comuna sa i-ar crea serioase probleme în viitor, având în vedere că „au un grad de înmulţire mult mai rapid“, iar într-un an doi ar putea fi obligat să le construiască o moschee sau să aibă printre consilierii locali un musulman.
„În chestiunea cu refugiaţii sirieni trebuie gândită o strategie pe termen lung şi adoptate soluţii de criză, imediate, pentru că problemele nu vor întârzia să apară. Noi, comunitatea noastră suntem oameni săritori şi venim în sprijinul unui om aflat în nevoie. Dacă ar fi să îi primim pentru o perioadă scurtă de timp, nu ar fi o problemă, şi românii noştri când au plecat în străinătate pentru a-şi face un rost tot un fel de refugiaţi au fost. Problema este unde îi primim, pentru că la localnici, clar nu pot sta. Mai sunt localităţi care mai au sediile fostelor CAP-uri în picioare ar putea fi găzduiţi accolo, dar asta tot ca o soluţie de moment”, spune primarul Moraru.
Citiți articolul integral pe adevarul.ro
IN RAHATUL ALA DE TELEORMAN?
Comentariile sunt închise.