Internetul se poate dovedi de multe ori folositor in planificarea unei vacante sau drumetii, insa e clar ca nu de fiecare data. Asta am aflat pe propria piele, cand, intr-o duminica din luna mai, impreuna cu mai multi prieteni, am decis sa exploram o pestera pe care o gasiseram pe Net.
Pesterea de Smarald se anunta a fi o experienta unica, doar nu degeaba era supranumita in articole „miracolul din Valcea”. Dupa indicatiile primite online, o zi parea de ajuns, daca plecam dimineata la prima ora.
Asa am si facut. Am ajuns in satul Valea Cheii, de unde am luat-o spre Schitul Iezer. De acolo, Internetul ne spunea ca mai avem de mers cam doi kilometri pana la cararea magica ce duce spre pestera miraculoasa.
Cum nu gaseam cararea, am intrebat la schit. O maicuta foarte amabila ne-a spus scurt: „Nu exista!”. Noi am insistat, ca cum, ca uite poze, miracole exista. Maicuta ne-a privit blajin si, dupa un moment de sondare a memoriei, ne-a mai explicat o data: „Este…cum sa va spun in limbaj lumesc…teapa!”.
Putin pleostiti, dar inca optimisti, ne-am incercat norocul si cu alti localnici, inclusiv cu angajati ai Ocolului Silvic. Invariabil ne-am izbit de acelasi raspuns: Pestera de Smarald nu exista in realitate.
Dupa cum puteti vedea, insa, pe Net miracolul e viu, spectaculos, si descris atat de real incat nu stii ce sa crezi.
Asa ca am apelat la specialisti. L-am sunat pe speologul Cristian Lascu, fost redactor sef al National Geographic, autor a numeroase carti si lucrari in domeniu si care a descoperit si explorat de-a lungul carierei nenumarate pesteri. De data asta norocul mi-a suras si se afla chiar in acel moment langa Florin Stoican, cel care a realizat Parcul National Buila-Vanturarita, deci e, dupa cum mi-a spus si dl Lascu, „expertul nr. 1 pe toata zona asta”. Si in cateva minute misterul era elucidat.
„Este, de fapt, Pestera cu Lac. Cineva a promovat-o sub numele Pestera de Smarald, au bagat poze din alte pesteri, care nici macar nu sunt din Romania si au creat in acest fel un mit”, m-a lamurit Cristian Lascu.
Pestera reala este interesanta, insa, daca va asteptati sa gasiti acolo ce ati vazut in pozele false, ati putea fi dezamagiti.
„Ea este interesanta, cu un lacusor ingust si adanc, si e destul de sportiva, adica pici usor in apa. Trebuie sa fii un pic alpinist, pentru ca trebuie facut un ramonaj, sa mergi cracanat asa, cu picioarele pe pereti si, daca nu ai forta destula, iti scapa si cazi in apa aia care e foarte rece si destul de adanca…cam de vreo 2-3 metri”, a mai adaugat Lascu, precizand ca in sezonul secetos dispare si apa din lac.
„Din pacate, e vorba despre niste banditi care au dat o informatie total eronata, au bagat poze care sunt din cu totul alta parte, au rebotezat-o si au facut o legenda. Pestera cu Lac e micuta, balamucu-i mare, drumu-i greu si o sa fiti deceptionati”, a conchis el.
Daca totusi vreti sa vedeti pestera, cei doi ne-au explicat cum se ajunge la ea.
„De la Schitul Iezer, mai sunt de mers cam 20 de km. Apoi se trece prin tunel, se coboara pe Valea Cheii, mai jos de Canton Cheia, pe vale, se face pe stanga acest Ogas al Ursului, care e foarte abrupt si cu mult grohotis.
Si cum urcati, cam pe la jumatatea distantei pe ogasul asta, pe partea dreapta cum urcati, dar stanga geografic, este aceasta pestera, Pestera cu Lac este ea descrisa intr-un ghid al pesterilor din Romania din 1984”, ne-a explicat Cristian Lascu.
In orice caz, odata ajunsi la Cabana Cheia, cabanierul va va indruma daca ati uitat vreunul dintre punctele de reper.
Ce alte pesteri mai sunt in zona
Daca tot ajungeti in zona, puteti explora mai multe pesteri.
„Sunt mai multe pesteri pe ogasul ala. Sus de tot este Pestera Salamandrelor, mai este Pestera cu Perle, jos este Pestera Murgoci, care e mai accesibila cumva, chiar la baza. Mai e Laleaua Verde… dar sunt toate micute.
Langa Manastirea Amnota este o pestera cu o poveste foarte interesanta. A fost descoperita de un calugar si se numeste Avenul Calugarului. E foarte interesanta, are vreo 90-95 de metri adancime si are stalacmite frumoase pe la fundul ei. Dar este complet nerecomandabila turistilor si destul de periculoasa, pentru ca este si aven, deci aproape vertical, si sunt caderi de pietre foarte amenintatoare”, a mai povestit Lascu.
Asadar, daca ajungeti in zona, aveti ce sa faceti, peisajele sunt minunate, dar sunt autohtone romanesti. Noi ne-am invatat lectia: Cine alearga dupa cai de smarald pe pereti ia, cum se spune in limbaj lumesc, teapa.
„Alta pestera mai recenta nu cunosc sa fie in masiv si povestea asta e din cauza unui mincinos care a scris bazaconii, dar se mai intampla, nu e chiar rar”, a conchis Cristian Lascu.
sursa: ziare.com
