Ordinul Arhitectilor din Romania, Asociatia Arhitectura | Restaurare | Arheologie, Fundatia Pro Patrimonio, Asociatia Pro.Do.Mo, Asociatia Salvati Bucurestiul organizeaza, luni 23 septembrie, ora 15:00 o conferinta de presa pentru a aduce precizari cu privire la situatia patrimoniului din Rosia Montana.
“Daniel Barbu, ministrul culturii, s-a lansat de curand intr-o serie de declaratii (atat in media cat si pe site-ul ministerului) care dezinformeaza opinia publica si dau masura incompetentei sale in functia pe care o ocupa.” se arata in comunicatul de presa OAR.
Cititi mai jos comunicatul integral:
DEZINFORMAREA SI MINISTRUL DANIEL BARBU. VICTIMA: ROSIA MONTANA
1. Ministerul Culturii (MC) induce in eroare opinia publica.
In „Precizari cu privire la situatia patrimoniului din Rosia Montana” publicate pe site-ul Ministerului Culturii in 16 septembrie 2013 (infra „Precizari”) se afirma: „Ministerul Culturii nu a semnat vreodata un «Acord cu compania» asa cum se sugereaza in unele luari de pozitie„.
Or:
Ministrul Daniel Barbu, personal, a facut in data de 9.09.2013 urmatoarea declaratie la postul B1 TV (Declaratia Barbu-B1TV): „Ministerul Culturii a avut experți in comisia de lucru care a redactat acordul cu compania [s.n.], am avut observații cateva luni și in final pe textul pregatit de dl. Șova am dat aviz cu observații pe cateva pagini„.
2. Ministrul Culturii induce in eroare cu privire la propunerea de inscriere a Rosiei Montane pe lista de asteptare UNESCO, declarand ca nu exista in arhivele MC o asemenea solicitare si ca, personal, nu cunoaste nimic despre existenta acesteia (Declaratia Barbu – Realitatea Tv [1] si Declaratia Barbu-Antena 3 [2]). Pe site-ul Ministerului Culturii se poate citi: „Nu exista in arhiva Ministerului Culturii un dosar de nominalizare redactat potrivit procedurilor recomandate de UNESCO. Din analiza proceselor verbale ale Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nu reiese ca un asemenea dosar ar fi fost vreodata supus avizarii.”
Or:
– Asociatia „Arhitectura. Restaurare. Arheologie” (ARA) a adresat in anul 2009 Ministrului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National Theodor Paleologu si Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice Cererea de inscriere a sitului Rosia Montana in Lista Indicativa a Romaniei pentru introducerea in Patrimoniul Mondial a UNESCO„, impreuna cu nota de fundamentare necesara (nr. inregistrare 2810 / 11.06.2009)
– Neprimind nici un raspuns din partea fostului ministru, Asociatia ARA a reiterat in 27 aprilie 2010 Cererea de inscriere a peisajului minier Rosia Montana in Lista Indicativa a Romaniei a monumentelor istorice cu valoare exceptionala propuse a fi inscrise pe Lista Patrimoniului cultural Mondial al UNESCO, impreuna cu nota de fundamentare transpusa in forma necesara pentru Lista Indicativa a Romaniei si tradusa in limba franceza. Aceasta solicitare a fost adresata ministrului Culturii si Patrimoniului National Kelemen Hunor (nr. inregistrare 1637 / 27.09.2010).
– Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI) consemneaza in 26 ianuarie 2011 opinia favorabila a membrilor sai fata de propunerea de inscriere a Rosiei Montane pe Lista Indicativa a Romaniei pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, adresata comisiei de catre prof. Serban Cantacuzino (presedinte ProPatrimonio, FSA – Fellow of the Society of Antiquaries, membru RIBA – Royal Institute of British Architects), arh. Serban Țiganas (presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania), arh. Serban Sturdza (vicepresedinte ProPatrimonio, vicepreședinte OAR,), arh. Peter Derer (Președinte Uniunea Arhitectilor din Romania), prof. Sergiu Nistor (presedinte ICOMOS Romania) (Procesul verbal cu nr. inregistrare 342/26.01.2011).
3. Ministrul Culturii dezinformeaza (Declaratia Barbu-Realitatea Tv si Declaratia Barbu-Antena 3) cu privire la calitatea profesionala a „dosarului” depus de asociatia ARA pentru introducerea Rosiei Montane in Lista Indicativa Romaniei pentru inscrierea in Patrimoniul Mondial, calificandu-l drept inoportun si ilegitim.
Or:
– Nota de fundamentare necesara inscrierii Rosiei Montane pe Lista Indicativa a Romaniei pentru Patrimoniul Mondial, depusa la MC de catre Asociatia ARA in 2009 si 2010, a fost intocmita respectand normele de aplicare a Conventiei Patrimoniului Mondial (Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention [3]). Sugeram d-lui ministru Daniel Barbu sa compare calitatea modului de intocmire a Notei de fundamentare depusa de ARA [4] pentru Rosia Montana cu superficialitatea notelor de fundamentare intocmite de MC, prin institutiile sale, pentru introducerea pe lista indicativa a Romaniei a Culelor din Oltenia, a oraselor Sibiu, Alba Iulia etc! [5]
4. Ministrul Culturii este incompetent: in (Declaratia Barbu-Realitatea Tv si Declaratia Barbu-Antena 3) MC califica drept ilegitima propunerea inaintata de asociatia ARA pentru Introducerea Rosiei Montane in Lista Indicativa a Romaniei si sustine ca respectarea Normelor de aplicare a Conventiei Patrimoniului Mondial impune ca o asemenea propunere sa fie facuta exclusiv de Comunitatea Locala.
Or:
In Normele de aplicare a Conventiei Patrimoniului Mondial nu exista o asemenea prevedere. [6]
5. Ministrul Culturii induce in eroare opinia publica calificand drept inconsecvente actiunile unora dintre membrii Asociatiei ARA si aduce un prejudiciu de imagine Asociatiei (cf.„Precizari”, Declaratia Barbu-Realitatea Tv si Declaratia Barbu-Antena 3)
Or:
– Asociatia ARA, fondata in anul 2006, este formata din profesionisti, cercetatori implicati in studierea si protejarea patrimoniului cultural (arheologi, arhitecti, restauratori, istorici de arta, economisti). Activitatea asociatiei este dedicata studierii si protejarii patrimoniului cultural. De exemplu:
o Organizeaza anual simpozionul national cu participare internationala „Simpozion ARA” (in parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” al Academiei Romane)
o Publica revista anuala de specialitate cu circulatie internationala Caiete ARA/ARA REPORTS
o Organizeaza scoli de vara (Covasna -„Cetatea Zanelor” in 2007 si 2008; Nufaru in 2012-2013)
o Inregistreaza sapte ani de activitati la Rosia Montana, unde a organizat: cinci scoli de vara, opt santiere de restaurare, campanii de documentare prin relevee speciale de arhitectura a monumentelor, expozitii, publicatii.
– Fragmentul din studiul de fundamentare al planului urbanistic general al comunei Rosia Montana utilizat de MC [7] pentru a sugera lipsa de consecventa a principalilor autori fata de problematica Rosiei Montane – arhitectii Stefan Balici si Virgil Apostol – este reprodus trunchiat si este extras din context, alterand continutul concluziilor autorilor si deviindu-le de la sensul lor real.
6. Cercetarea arheologica de la Rosia Montana nu a fost sponsorizata de catre RMGC, cum se poate deduce din „Precizari”.
– Rezultatele cercetarilor realizate prin Programul National de Cercetare „Alburnus Maior” initiat prin Ordin al Ministrului Culturii in anul 2001 au fost publicate, sunt cunoscute in literatura arheologica de specialitate nationala si internationala si apreciate ca atare. Calitatea cercetarii arheologice a fost asigurata exclusiv de catre cercetatorii participanti. Fondurile alocate, a caror dimensiune a solicitat nu odata, fara nici un motiv, recunostinta mai mult sau mai putin discreta a Ministerului Culturii fata de finantatori (compania RMGC) nu a fost expresia generozitatii companiei miniere, ci rezultatul obligatiei de respectare a Legii Statului Roman (OG 43/2000): aceasta Lege impune investitorului, in cazul oricarui proiect de investitii care poate afecta patrimoniul arheologic, finantarea unor cercetari preventive, cum au fost si cele desfasurate prin susnumitul program.
– Delegarea de cercetatori de catre unele dintre institutiile si organizatiile mentionate in „Precizari” este un act de normalitate in cercetarea stiintifica de profil. Este incorect ca numele institutiilor academice sa fie manipulate cu scopul inducerii in opinia publica a ideii ca acestea participa in globo la sprijinirea proiectului minier RMGC. Acest tip de manipulare abuzeaza in interes economic de imaginea unor foruri sau universitati europene de mare notorietate ca Centre National de la Recherche Scientifique (Franta) sau Technische Universität München si jigneste reputatia Universitații Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca) si a celui mai inalt for academic al tarii, Academia Romana, care s-au pronuntat explicit impotriva punerii in practica a proiectului minier RMGC [8].
