Departamentul de Stat al SUA a constatat incalcari flagrante si grosolane ale drepturilor omului in Romania, mergand de la maltratari comise de politie si abuzuri in arest preventiv pana la ascultarea ilegala de telefoane de catre SRI si cenzura internetului, se arata in Human Rights Report dat publicitatii recent de Departamentul de Stat consultat de Coaliția Românilor din SUA împotriva Corupției.
Raportul acuză SRI, printre altele.
„Desi Constitutia si legea interzic astfel de actiuni, au existat acuzatii de la ONG-uri, politicieni si jurnalisti ca autoritatile se implica in mod ilegal in interceptari electronice. Raportul anual al SRI arata ca a pus in executare 44,000 de interceptari legale, sau aproape 122 pe zi, in 2014.”
Romanian Community Coalition a dezvaluit in premiera ca in Romania, la o populatie de 16 ori mai mica ca Statele Unite, se asculta de doua ori mai mult pe siguranta nationala ca in Statele Unite: Romania, stat politienesc: cu o populatie de 16 ori mai mica decat SUA, SRI asculta de 2 ori mai multe telefoane ca FBI.
„Legea permite folosirea interceptarilor electronice in cazurile care implica crima organizata, securitatea nationala, precum si a altor infractiuni grave. Prin lege procurorul de caz trebuie sa obtina mai intai un mandat din partea unui judecator. In circumstante exceptionale, atunci cand intarzierea in obtinerea mandatului ar afecta in mod grav o ancheta penala, procurorii pot incepe supravegherea timp de 48 de ore fara un mandat judiciar, insa, atunci trebuie sa depuna o cerere in termen de 24 de ore pentru autorizatie retroactiva. Atunci cand exista o amenintare la adresa securitatii nationale, legea permite procurorului general sa solicite autorizarea din partea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru emiterea unui mandat pe o perioada initiala de sase luni, precum si de a solicita prelungiri pana la doi ani in trepte de cate trei luni. Unele ONG-uri pentru drepturile omului au aratat neconcordanta dintre cele doua legi in ceea ce priveste cerintele pentru aprobarea de catre judecator a interceptarilor telefonice.”
In luna iunie Parlamentul a adoptat o lege care, impreuna cu o decizie a Oficiului National pentru jocuri de noroc (ONJN), a fortat furnizorii de servicii de internet sa blocheze accesul la o „lista neagra” de site-uri de jocuri de noroc si sa redirectioneze utilizatorii catre un site gazduit de catre Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS ).
STS este o institutie militara si parte a sistemului national de aparare. Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), un ONG pentru libertatea internetului, a remarcat ca guvernul a adoptat decizia ONJN fara dezbatere publica si ca ONJN a asteptat o luna de la adoptarea deciziei pana sa o publice on-line.
ApTI si alte cinci organizatii ale drepturilor omului, mass-media, si pentru libertatii digitale (Active Watch, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie si Fundatia Ceata) au avertizat ca decizia ONJN a stabilit cenzura continutului de internet si a creat instrumente de cenzura care ar putea fi extinse si in alte domenii.
Principalele incalcari ale drepturilor omului sunt:
- conditiile din inchisori:
- maltratarea si hartuirea de catre politie si jandarmi a detinutilor si a romilor;
- conditiile precare din detentie si abuzul fizic impotriva detinutilor;
- in perioada 2010-2014 au murit 502 persoane in inchisori;
- se mentioneaza cazul unui tanar de 17 ani omorat in arest preventiv dupa ce a fost maltratat de colegul de celula;
- problemele din justitie:
- incercari continue ale unor oameni politici de a compromite independenta sistemului judiciar;
- coruptia in sectorul public, mai ales in achizitiile publice si in domeniul medical;
- arestul preventiv si dreptul la un proces echitabil:
- au existat rapoarte de abuzuri pe parcursul anului in ceea ce priveste retinerea si arestarea preventiva;
- procurorii pot introduce probe in dosar inclusiv din interceptari telefonice. Mass-media a publicat de multe ori aceste informatii, in special in cazurile de coruptie.
- unii judecatori si sustinatori ai statului de drept s-au plans ca acoperirea mediatica excesiva a arestarilor si folosirea arestului preventiv a avut ca si consecinta un proces inechitabil.
- serviciile de informatii, cenzura on-line si incalcarea vietii private:
- autoritatile se implica in mod ilegal in interceptari electronice;
- au existat rapoarte conform carora guvernul a monitorizat comunicatii private on-line fara autorizare legala corespunzatoare;
- decizia ONJN a stabilit cenzura continutului de internet si a creat instrumente de cenzura care ar putea fi extinse si in alte domenii decat jocurile de noroc;
- libertatea religioasa:
- Guvernul nu a luat masuri eficiente pentru a restitui bisericile greco-catolice confiscate de regimul comunist;
- libertatea presei:
- amenintarile personale si profesionale la adresa jurnalistilor submineaza libertatea presei;
- patronii de trusturi de presa se implica in activitatea editoriala;
- se mentioneaza presiunea facuta de vicepremierul Gabriel Oprea pentru a opri stirile de la TVR despre plagiatul sau;
- accesul la informatie publica si transparenta decizionala
- Guvernul si Parlamentul au scris si au adoptat legi intr-un mod netransparent;
- accesul la informatie este foarte greoi.
„Lecturarea acestui raport ofera o radiografie ingrijoratoare, dar reala, a societatii romanesti care arata ca Romania este inca departe de standardele democratice. Regretabil este faptul ca presa din Romania nu vorbeste despre aceste grave incalcari ale drepturilor omului, desi rolul sau fundamental este exact acela de a fi caine de paza al democratiei. Mai mult, aceste incalcari ii afecteaza direct si pe cei din presa”, a spus Chris Terhes, presedintele Romanian Community Coalition.
„Este absolut halucinant sa aflam ca in 4 ani au murit in inchisorile din Romania 504 persoane, unele aflate in arest preventiv, deci sunt oameni prezumati nevinovati. Asta inseamna peste 120 de morti anual in inchisori, deci peste 10 morti pe luna. Implicit, condamnarea la arest preventiv sau detentie in Romania se poate transofrma in condamnare la moarte”, a mai spus Terhes.
Departamentul de Stat trage un semnal de alarma si in privinta scurgerilor in presa de informatii din dosarele penale, in special in cele de coruptie, care pot afecta echitatea procesului.
„Faptul ca in raportul ce evalueaza incalcarea drepturilor omului din Romania se face referire la plangerile ce denunta ascultarea si interceptarea ilegala a comunicatiilor electronice de catre serviciile de informatii este un semnal deosebit de grav. Adaugand la aceasta activitate ilegala a serviciilor secrete si lipsa de transparenta decizonala si dificultatea accesului la informatii de interes public, Romania arata ca se indeparteaza de la standardele unui stat democrat spre unul totalitar”, a concluzionat Terhes.
Romanian Community Coalition va continua si pe durata anului 2016 sa aduca la cunostinta Departamentului de Stat cazuri concrete de incalcari ale drepturilor omului in Romania.
Human Rights Report – Romania 2015
In preambulul raportului se afirma ca „probleme majore ale drepturilor omului au inclus maltratea si hartuirea de catre politie si jandarmi a detinutilor si a romilor”. De asemenea, „coruptia guvernamentala a ramas o problema larg raspandita”.
„Alte probleme legate de incalcarea drepturilor omului au inclus conditiile de detentie precare si incercari continue ale unor oameni politici de a compromite independenta sistemului judiciar. Guvernul nu a reusit sa ia masuri eficiente pentru a restitui bisericile greco-catolice confiscate de guvernul din perioada comunista. Amenintarile personale si profesionale la adresa jurnalistilor submineaza libertatea presei”, se mai arata in raport.
„Sistemul judiciar a luat masuri pentru a inculpa si pedepsi functionarii care au comis abuzuri, dar s-au intarziat in mod repetat procesele care implica presupuse abuzuri comise de politie, procese care, in multe cazuri, s-au terminat prin achitari”, se mai spune in raport.
Tortura si alte tratamente crude, inumane, sau degradante
„Constitutia si legea interzic astfel de practici, dar au existat rapoarte ale organizatiilor neguvernamentale (ONG) si mass-mediei potrivit carora politia si jandarmii au maltratat si abuzat detinuti, arestati preventiv, romi si alti cetateni, in primul rand prin folosirea excesiva a fortei, inclusiv batai.”
„In cele mai multe dintre cazuri ofiterii de politie implicati au fost exonerati”, afirma raportul.
Conditiile din inchisori si centrele de detentie
„Conditiile din inchisori au ramas dure si nu au respectat standardele internationale. Abuzul detinutilor de catre autoritati si alti detinuti a continuat sa fie o problema”, se afirma in raport.
„Conditii materiale: Conform cifrelor oficiale, suprapopularea a fost o problema, iar unele inchisori nu au respectat standardul de 4 metri patrati per detinut, astfel cum este stabilit de Comitetul Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii.Conform unui alt raport al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, 502 persoane au murit in inchisori, in perioada cuprinsa intre 2010 si 2014, dintre care 425 au murit din cauza conditiilor medicale, 73 s-au sinucis, trei au fost ucisi, iar unul a murit prin sufocare cu produse alimentare. Pana la sfarsitul lunii septembrie 2015, mai multe decese au avut loc in inchisori. La 7 septembrie, un adolescent aflat in arest preventiv a murit dupa ce a fost batut de colegul sau de celula in penitenciarul Tichilesti. De asemenea, s-a raportat moartea a doi detinuti in penitenciarele din Craiova si Colibasi. Potrivit mass-mediei si rapoartelor ONG-urilor, gardienii au agresat detinutii, iar uneori detinutii si-au atacat si abuzat colegii detinuti.In unele inchisori ingrijirea medicala acordata este insuficienta, iar produsele alimentare au fost slabe calitativ si, uneori, insuficiente cantitativ. In unele penitenciare incalzirea si ventilatia au fost inadecvate, iar iluminatul slab. APADOR-CH si Asociatia pentru Drepturile Omului si a Persoanelor Private de Libertate au raportat ca majoritatea penitenciarelor au fost supra-aglomerate si au identificat conditii inadecvate in unele penitenciare, inclusiv insuficienta ingrijire medicala, mancare de calitate proasta, mucegai in bucatarii si celule, numar insuficient de personal, un numar insuficient de bai, igiena precara, insecte, un numar insuficient de medici (inclusiv lipsa de psihologi in unele penitenciare), lipsa activitatilor de munca, precum si activitati educationale inadecvate. APADOR-CH a criticat, de asemenea, lipsa unui tratament adecvat cu substante substituente pentru fostii dependenti de droguri. APADOR-CH a afirmat ca majoritatea centrelor de detentie preventiva din cadrul politiei au avut conditii inadecvate. Astfel de centre au fost adesea situate in subsoluri si nu aveau lumina naturala sau instalatii sanitare. In unele centre de arest preventiv si inchisori nu a existat nici o posibilitate pentru intrevederi confidentiale intre detinuti si familiile lor sau avocati. Pana in luna mai 2015, CEDO a emis 16 hotarari impotriva Romaniei, aceasta fiind obligata sa plateasca despagubiri de 85,540 de euro ($ 94,100) pentru conditiile precare de detentie si pentru tratamentul inuman si degradant din inchisori. Administratia: Autoritatile independente nu au investigat intotdeauna acuzatiile credibile privind conditiile inumane in inchisori. La 24 martie, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Romania pentru incapacitatea de a efectua o ancheta efectiva legata de moartea in 2007 a lui Ionel Garcea, un prizonier cu probleme psihice, in spitalul inchisorii Rahova. Dupa ce Garcea s-a plans in repetate randuri ca gardieni l-au agresat, si-a batut cuie in cap in semn de protest, iar autoritatile l-au internat in spital de mai multe ori dupa ce a fost diagnosticat cu o boala psihica si alte probleme medicale. De asemenea, acesta a incercat sa se sinucida si a refuzat sa ia medicamente. A murit la o luna dupa o interventie chirurgicala efectuata pentru a i se elimina un cui din cap. Investigatiile sunt inca in desfasurare in acest caz.Monitorizare independenta: Guvernul a permis efectuarea vizitelor de monitorizare efectuate de catre observatori independenti pentru drepturile omului, iar astfel de vizite au avut loc pe parcursul anului.”
Vorbind despre rolul politiei, raportul arata ca “impunitatea a fost o problema”.
„Politistii au fost in mod frecvent exonerati de acuzatiile de batai si alte tratamente crude, inumane sau degradante. Coruptia din politie a contribuit la lipsa de respect a cetatenilor fata de politie si o desconsiderare corespunzatoare fata de autoritatea politiei. Salariile mici si lipsa unor stimulente si prime au dus la deficite financiare la nivel personal si a contribuit la vulnerabilizarea organelor de aplicare a legii sa ia mita. Autoritatile au denuntat cazuri de coruptie la nivel inalt Directiei Generale Anticoruptie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.”
Procedurile de arestare si tratamentul detinutilor
Dupa ce se trece in revista faptul ca numai judecatorul poate aproba arestarea si perchezitia si ca acuzatul are drepturi, raportul spune: „cu toate ca autoritatile au respectat, in general, aceste cerinte, au fost raportate unele abuzuri pe parcursul anului” in ceea ce priveste retinerea si arestarea preventiva.
„Legea permite politiei sa duca un individ la o sectie de politie fara mandat, in caz de punere in pericol a persoanelor sau de perturbare a ordinii publice. Au existat acuzatii conform carora politia foloseste adeseori aceasta prevedere pentru a retine persoane timp de pana la 24 de ore. Intrucat cei aflati in astfel de cazuri nu au fost retinuti sau arestati in mod oficial, autoritatile au considerat ca dreptul lor la avocat nu se aplica. APADOR-CH a criticat aceasta prevedere ca lasand loc pentru abuz.
Arestarea preventiva: Judecatorul poate decide arestarea preventiva pentru perioade de pana la 30 de zile, in functie de stadiul dosarului. In timp ce o instanta poate prelungi aceasta perioada in mod repetat pentru o durata de 30 de zile, perioada totala de arest preventiv nu poate depasi 180 de zile. In temeiul legii, detinutii se pot plange impotriva judecatorilor si procurorilor raspunzatori pentru masuri nejustificate, ilegale sau abuzive.
Potrivit ONG-urilor pentru drepturile omului, in numeroase cazuri autoritatile au extins in mod automat arestul preventiv, chiar daca motivele arestarii initiale nu mai subzista.”
Incalcarea dreptului la un proces echitabil
„Constitutia prevede un sistem judiciar independent. Guvernul a respectat, in general, independenta justitiei, insa a esuat in a oferi suficient personal, spatiu fizic si tehnologie, pentru a permite sistemului judiciar sa actioneze rapid si eficient, rezultand astfel procese excesiv de lungi.
Procurorii pot introduce probe in dosar inclusiv din interceptari telefonice. Mass-media a publicat de multe ori aceste informatii, in special in cazurile de coruptie.
Unii judecatori si sustinatori ai statului de drept s-au plans ca acoperirea mediatica excesiva a arestarilor si folosirea arestului preventiv a avut ca si consecinta un proces inechitabil.”
Intruziunea arbitrara in viata privata sau de familie, domiciliu sau corespondenta
„Desi Constitutia si legea interzic astfel de actiuni, au existat acuzatii de la ONG-uri, politicieni si jurnalisti ca autoritatile se implica in mod ilegal in interceptari electronice. Raportul anual al SRI arata ca a pus in executare 44,000 de interceptari legale, sau aproape 122 pe zi, in 2014.”
Romanian Community Coalition a dezvaluit in premiera ca in Romania, la o populatie de 16 ori mai mica ca Statele Unite, se asculta de doua ori mai mult pe siguranta nationala ca in Statele Unite: Romania, stat politienesc: cu o populatie de 16 ori mai mica decat SUA, SRI asculta de 2 ori mai multe telefoane ca FBI.
„Legea permite folosirea interceptarilor electronice in cazurile care implica crima organizata, securitatea nationala, precum si a altor infractiuni grave. Prin lege procurorul de caz trebuie sa obtina mai intai un mandat din partea unui judecator. In circumstante exceptionale, atunci cand intarzierea in obtinerea mandatului ar afecta in mod grav o ancheta penala, procurorii pot incepe supravegherea timp de 48 de ore fara un mandat judiciar, insa, atunci trebuie sa depuna o cerere in termen de 24 de ore pentru autorizatie retroactiva.
Atunci cand exista o amenintare la adresa securitatii nationale, legea permite procurorului general sa solicite autorizarea din partea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru emiterea unui mandat pe o perioada initiala de sase luni, precum si de a solicita prelungiri pana la doi ani in trepte de cate trei luni. Unele ONG-uri pentru drepturile omului au aratat neconcordanta dintre cele doua legi in ceea ce priveste cerintele pentru aprobarea de catre judecator a interceptarilor telefonice.”
Respectarea libertatii presei si libertatii de exprimare
Raportul Departamentului de Stat a vorbit si despre modificarea legii care incrimineaza negarea Holocaustului si promovarea Miscarii Legionare, prevazand pedeapsa cu inchisoarea de pana la trei ani.
“Unii jurnalisti si analisti au criticat legea pentru ca nu a incriminat si negarea crimelor comuniste. Altii au atras atentia ca textul este ambiguu si poate incalca alte libertati, inclusiv cele vizand publicarea de carti”, se arata in raport.
Libertatea presei: „In timp ce mass-media independenta a fost activa si a exprimat o varietate de opinii fara restrictii evidente, politicieni si persoane aflate in legaturi stranse cu politicieni si grupuri politice, fie patroneaza, fie controleaza indirect numeroase mijloace de comunicare media la nivel national si local.
Stirile si tonul editorial al acestor canale media au reflectat in mod frecvent vederile proprietarilor. Au existat de asemenea acuzatii conform carora proprietarii au suprimat articole/stiri in contradictie cu interesele lor sau au amenintat autorii acestora.”
Violenta si hartuire: „Pe parcursul anului politicieni si cetateni au insultat sau hartuit jurnalisti. Autoritatile au esuat in a solutia plangerile facute de jurnalisti.”
Cenzura sau Restrictionarea Continutului
„In luna ianuarie comisia electorala din Parlament a limitat accesul presei la reuniunile sale, in pofida normelor parlamentare care necesita o decizie a Plenului in acest sens. Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a afirmat ca s-a interzis accesul presei la aceste intalniri «pentru ca aceastea sa fie productive».
La data de 23 septembrie, Parlamentul a respins raportul anual 2014 al Televiziunii Romane publice (TVR), fapt ce a determinat ca intrega conducere a TVR, incluzand Presedintele-Director General Stelian Tanase, sa fie demisa.
Inainte de votul in parlament, Tanase a dezvaluit intr-un interviu la TVR ca fostul vice-premier Gabriel Oprea a facut presiuni, in trei ocazii diferite, pentru a cenzura continutul stirilor TVR cu privire la acuzatiile de plagiat impotriva sa. Tanase, de asemenea, a scris pe blogul sau ca, dupa ce l-a presat, Oprea s-a intalnit cu fostul prim-ministru Ponta si liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, si impreuna au decis indepartarea lui din functie.”
Romanian Community Coalition a solicitat in luna septembrie 2015 presedintelui Iohannis sa condamne presiunile asupra presei facute de vicepremierul de la acea vreme Gabriel Oprea: Romanii-americani ii solicita presedintelui Iohannis sa condamne presiunile vicepremierului Oprea asupra presei.
Libertatea internetului
„In timp ce guvernul nu a limitat sau perturbat accesul la internet sau cenzurat continutul on-line, au existat rapoarte conform carora guvernul a monitorizat comunicatii private on-line fara autorizare legala corespunzatoare. Conform datelor statistice ale Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, aproximativ 68 la suta din populatia tarii utilizeaza internetul.
In luna iunie Parlamentul a adoptat o lege care, impreuna cu o decizie a Oficiului National pentru jocuri de noroc (ONJN), a fortat furnizorii de servicii de internet sa blocheze accesul la o „lista neagra” de site-uri de jocuri de noroc si sa redirectioneze utilizatorii catre un site gazduit de catre Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS ). STS este o institutie militara si parte a sistemului national de aparare.
Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), un ONG pentru libertatea internetului, a remarcat ca guvernul a adoptat decizia ONJN fara dezbatere publica si ca ONJN a asteptat o luna de la adoptarea deciziei pana sa o publice on-line.
ApTI si alte cinci organizatii ale drepturilor omului, mass-media, si pentru libertatii digitale (Active Watch, APADOR-CH, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie si Fundatia Ceata) au avertizat ca decizia ONJN a stabilit cenzura continutului de internet si a creat instrumente de cenzura care ar putea fi extinse si in alte domenii.
Aceste organizatii au afirmat ca aceasta decizie incalca, de asemenea, dreptul la viata privata in cazul comunicatiilor electronice, a generat probleme de securitate electronica si i-a expus pe furnizorii de servicii de internet la procese civile pentru blocarea site-urilor web.”
Coruptia si lipsa transparentei in guvernare
„In timp ce legea prevede pedepse penale pentru actele de coruptie facute de functionari, guvernul nu a aplicat legea in mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecatori, se implica uneori in practici de coruptie beneficiind de impunitate. Mita a fost des intalnita in sectorul public.
Parlamentul blocheaza uneori investigatiile penale pentru actuali si fosti ministri din Guvern, care sunt si membri in Parlament, si se bucura de imunitate. Potrivit indicatorilor Bancii Mondiale, coruptia a fost o problema.
Verdictele in infractiuni de coruptie au fost adesea incoerente, cu pedepse care variaza nejustificat in cazul unor infractiuni similare. Punerea in aplicare a procedurilor judiciare au intarziat din cauza unor probleme procedurale, in special in ceea ce priveste confiscarea averilor.
Conflictele de interese, lipsa de respect pentru standardele de conduita etica si lipsa de integritate in functii publice au ramas, in general, probleme in toate cele trei puteri ale statului.
Coruptia a fost larg raspandita in domeniul achizitiilor publice. Mita e ceva comun in sectorul public, in special in domeniul medical.”
Accesul la informatii de interes public
„Desi legea prevede accesul publicului la informatiile guvernamentale referitoare la procesul de luare a deciziilor, ONG-urile pentru drepturile omului si mass-media au raportat ca guvernul a aplicat legea inadecvat si inconsistent.
Guvernul si Parlamentul au scris si au adoptat legi intr-un mod netransparent, iar Guvernul a continuat sa adopte un numar mare de ordonante de urgenta, fara control parlamentar, crescandu-si puterile legislative. Procedurile de eliberare a informatiilor au fost greoaie si au variat foarte mult in functie de institutia publica vizata.
Multe agentii nu au facut publice rapoartele lor anuale de activitate cerute de lege. ONG-urile si jurnalistii au continuat in mod regulat sa dea in judecata institutiile pentru a obtine acces la informatii guvernamentale oficiale.
Guvernul nu a respectat, de multe ori, legea care cere transparenta in procesul de luare a deciziilor guvernamentale.
Cu toate ca serviciile de informatii au transferat majoritatea dosarele fostei Securitati catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, atributiile consiliului au ramas limitate, deoarece legea nu ii permite sa emita verdicte obligatorii pentru persoane fizice privind calitatea acestora de fosti colaboratori ai Securitatii.”
Atitudinea Guvernului fata de investigarea incalcarii drepturilor omului
„In general reprezentantii guvernului s-au intalnit cu reprezentantii ONG-urilor si uneori au cooperat si au fost deschisi punctelor de vedere ale acestora.Avocatul Poporului are o putere limitata si nu are autoritate de a proteja drepturile constitutionale ale cetatenilor in cazurile in care este necesara o actiune judiciara. Cu toate ca Avocatul Poporului este singura institutie care poate contesta ordonantele de urgenta la Curtea Constitutionala, acesta nu a contestat mai multe ordonante controversate, in ciuda apelurilor insistente din partea societatii civile de a face acest lucru.Fiecare camera a parlamentului are o comisie pentru drepturile omului insarcinata cu elaborarea de rapoarte privind proiectele legislative referitoare la drepturile omului. Membrii acestor comisii impartasesc de obicei punctele de vedere ale partidelor lor politice, mai degraba decat sa abordeze problemele in mod obiectiv.”
