Abuzuri fără precedent pentru Justiția din România, în cazul comisarului Traian Berbeceanu! În vara anului 2016, fostul șef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO), Traian Berbeceanu, era achitat de către magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), conform bugetul.ro
Aceiași judecători decideau condamnarea fostului șef al DIICOT Alba, procurorul Ioan Mureșan, la șapte ani de închisoare cu executare, a procurorului Nicolae Cean, de la Parchetul Alba, la doi ani de închisoare cu executare, și pe cea polițistului Alin Munteanu, de la BCCO Alba, acesta din urmă primint pantru ani cu executare. Decizia ÎCCJ nu este însă definitivă.
Cei trei au încercat să-l distrugă pe Berbeceanu, punând la cale un plan diabolic, reușind chiar să obțină arestarea preventivă, pentru 33 de zile, a fostului șef BCCO Alba.
Revenind la subiectul acestui articol, conspiratorii s-au folosit, în premieră pentru Justiția din România de testările cu poligraf, pentru a obține probe contra lui Traian Berbeceanu.
Potrivit instanţei de la ÎCCJ, „testările poligraf nu sunt probe în sensul art.100 Cod procedură penală, dar fiind înscrisuri pot fi apreciate într-un ansamblu probatoriu”. Judecătorii susţin că, de cele mai multe ori, aceste testări sunt utile în special în faza de urmărire penală, pentru clarificarea versiunilor de anchetă, scrie Adevărul.
„Probele demonstrează că inculpaţii Mureşan Ioan şi Muntean Alin au folosit aceste înscrisuri pentru a ascunde adevărul şi nu pentru a-l afla. Astfel, în cazul martorilor U. şi S. se poate observa o mistificare a prezentării rezultatelor acestor testări poligraf, prin aceea că au fost folosite doar unidirecţional în scop incriminator, contrar motivului ce a determinat folosirea acestor testări şi străin de întrebările adresate, iar în cazul lui R., testarea poligraf a fost trecută pur şi simplu cu vederea, ignorată. Este dincolo de orice altă concluzie, că deşi în cazul lui B., U. şi S. nu s-a adresat nicio întrebare referitoare la deconspirarea percheziţiilor, totuşi cele consemnate a fi fost petrecute în procedura pre-testare au fost folosite unidirecţional şi persuasiv pentru susţinerea unei acuzaţii nedrepte, iar în situaţia lui R. rezultatele palpabile ce indicau falsitatea incriminării lui Berbeceanu Traian, au fost trecute sub tăcere şi ignorate”, se afirmă în motivarea deciziei de la ÎCCJ, conform sursei citate.