A doua monarhie a României | Povestea urmașilor lui Alexandru Ioan Cuza

Unul dintre descendenții familiei Cuza este Bogdan, un strănepot al domnitorului, care are afaceri în Bihor. Autorul Unirii nu mai are urmași direcți. O bucureșteancă de 95 de ani este cel mai în vârstă descendent.

Descendenții domnitorului care a realizat Unirea din 1859 dintre Moldova și Țara Românescă sunt urmașii unui văr primar deal său, Alexandru Constantin Cuza. Aceștia au ales cu toții să trăiască departe de țară, în Argentina, Chile sau mai aproape, în Germania.

Mai în glumă, mai în serios, urmașii lui Cuza spun că alcătuiesc a doua familie regală a țării.

Cel despre care se poate spune că este capul familiei Cuza se numește Bogdan Cuza (63 de ani). Cu toate acestea, Cel mai important membru al familiei este Rodica Doican (95 de ani) nepoata lui A.C.Cuza ( nepot de văr al domnitorului). Mama doamnei Doican fiind sora bunicului lui Bogdan, ne spune Michaela Dumitrescu, o descendentă stabilită în Elveția.

Lista descendenților lui Cuza realizată de Michaela Dumitrescu

Pe linia genealogiei, Bogdan este un strănepot al domnitorului. Născut în Sibiu, a plecat în Germania. A venit foarte rar în țară, asta deși are afaceri în România. Bogdan Cuza este acționar, alături de Dora Bota, la firma de textile Hedco din Oradea, fosta Uzină Mioriţa.

Este foarte mândru că este urmașul lui Cuza și chiar râde pe sub mustața mare când i se spune Principele Bogdan Cuza și nu banalul „domnul”. În rest este caracterizat de modestie.

„Sunt recunoscător că port acest nume, dar vreau să subliniez și datoria de onoare pe care mi-o impune faptul că port numele marelui om care a fost Cuza”, spune acesta când este întrebat de moștenirea numelui. Susține că viața sa este în Germania și nu-și pune problema de a se mai întoarce în țară.

Râde când este întrebat dacă nu s-a gândit să revendice mii de hectare sau să intre în politică. „Nu am niciun merit că sunt urmașul lui Cuza, de vină a fost doar Providența. Datoria mea este să-l port cu cinstea cuvenită”, declară elegant, acesta.

El are un fiu pe care îl cheamă chiar Alexandru Ioan Cuza. A venit de foarte puține ori în țară. În 2007, s-a întors însoțit de Magda Cuza, mătușa sa și fiica lui Alexandru Constantin Cuza.

„Moldoveanca” din Argentina

Magda Cuza a fost cea mai cunoscută membră a familiei Cuza. Aceasta și cu restul membrilor familiei Cuza au părăsit România în anii ’30. La vizita din 2007, ea a declarat pentru „Evenimentul zilei”, în limba română, că nu a uitat niciodată graiul românesc la șase decenii de la plecarea sa.

„M-am născut la Iași pe 23 iulie 1910. Sunt moldoveancă getbeget, iar Moldova este floarea României. Am părăsit România în august 1937, când Ministerul Educației mi-a acordat o bursă de șase luni la Roma, ca un fel de premiu pentru rezultatele mele”, a povestit aceasta.

În timpul șederii la Roma a întâlnit un italian cu care s-a măritat. „Îl chema Roberto Marconi. Am hotărât să părăsim Italia și am ales Argentina, iar în 1948 eram deja la Buenos Aires. Eu am fost autoarea plecării. În Argentina, soțul meu a lucrat ca maistrușef la Citroen, iar eu am fost casnică”, și-a rezumat viața urmașa lui Cuza.

„TOȚI DESCCENDENȚII AU EXILUL ÎN SÂNGE”

Alexandru Ioan Cuza a cunoscut- o pe Elena, soția sa, în 1844. Deși cuplul nu a avut copii, domnitorul a avut, cu una dintre amante, doi fii pe care i-a crescut tot soția. Primul este Alexandru Cuza (născut în 1861). Acesta a murit în anul 1890, la 29 de ani, în capitala Spaniei, Madrid. Este înmormântat la Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Ruginoasa, județul Iași. Cel de-al doilea copil al înfăptuitorului Unirii este Dumitru Cuza (născut în 1864). Acesta s-a sinucis în 1888, după ce a aflat că este grav bolnav și nu mai are mult de trăit. Și el este înmormântat tot la Ruginoasa.

Familia Cuza,respectată la Vatican

Descendenții lui Cuza mai sunt denumiți de diaspora și ca a „A doua Familie Regală a României”. Magda Cuza a povestit că familia sa a fost mereu respectată în marile capitale ale lumii. Aceasta a mai spus că însuși Papa Pius a ajutat-o să se căsătorească și religios într-o biserică de rit catoloc, deși ea este ortodoxă.

„M-am căsătorit în 1939, dupa trei luni de discuții cu Vaticanul. Pentru că el era catolic, iar eu ortodoxa, nu îmi dădeau voie să ne căsătorim într-o biserică catolică. A trebuit sa vin din nou în România pentru a obține o dovadă că sunt botezată, după care am fost căsătoriți într-o biserică catolică din Roma”, a povestit bătrâna.

Un alt grup de descendenți ai lui Cuza, recunoscuți parțial, trăiesc în Chile, sub numele de Decebal-Cuza. Și aceștia poposesc foarte rar în România. „Dacă Alexandru Ioan Cuza a murit în străinătate (în Germania, la Heidelberg în 1873), alungat practic din țară, cred că a intrat în reflexul nostru, fără să ne dăm seama, să stăm departe de România”, ne-a explicat un reprezentat al familiei Decebal- Cuza. Reamintim că, în 1866, liberalii și conservatorii, alături de Armată, l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie.

Mica Unire a lui Cuza

Astăzi, 24 ianuarie, se serbează Unirea Principatelor Române din 1859, eveniment cunoscut și cu numele de Mica Unire. Atunci s-a realizat unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în amândouă state. Astfel, pe 5 ianuarie 1859, Cuza este ales în Moldova în unanimitate ca reprezentant al „Partidei Naționale”. Pe 24 ianuarie este ales și în Țara Românească.

În lucrarea „Proclamarea Unirii”, Theodor Aman îi prezintă pe membrii Adunării Elective de la București, când îl aleg pe Cuza

Într-o ședință secretă a Adunării Țării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Așa s-a făcut primul pas către Marea Unire.

Harta României după unirea Moldovei și Țării Românești din anul 1859. România avea 118.000 km2 și 3,9 milioane de locuitori.

După Mica Unire, între anii 1862 și 1866, steagul național tricolor a avut culorile așezate orizontal și nu vertical ca acuma.

sursa evz.ro