Unii dintre „colegii” mei jurnalisti se intreaba insistent „Da’ de unde si de ce si de la cine a avut Turcescu documentul DNA?!” De parca eu i-am intrebat vreodata de unde au avut ei stenograme DNA, documente secrete, instantanee cu Bica si cu Udrea la Paris, fotografii cu Geoana la Vintu, interviuri cu Pacepa, contracte de-ale lui Ghita samd. Ce-ar fi sa-i intrebam si pe nemtii aia de la ZDF de unde stiau ei ca in cladirea ORNISS ar fi fost o inchisoare CIA?! Mai, confrati, nu fiti ridicoli, fac meseria asta de 21 de ani, zau ca e timp suficient, ca jurnalist, sa ai surse. Spre linistea voastra si a doamnei Elena Udrea anunt public ca nu mi-am devoalat niciodata sursele, n-o voi face nici macar in fata vreunei instante (nu zimbiti, au existat cazuri in care au fost condamnati ziaristi pentru asta!), dar tot ceea ce va pot spune este ca ar trebui sa abandonati pista aia cu „serviciile”. Si pe aia cu „acoperitul”. Zau, avem treaba, sint atitea nume si spete in cele 23 de pagini ale documentului incit e de sapat saptamini intregi pe marginea acestui document. Hai, lasati trancanitul la TV si bagati carbuni, ca si asa ride lumea de noi, jurnalistii, ca am ajuns ca babele la poarta, stam si dam din gura la talk-showuri pina in miez de noapte fara niciun folos!
In plus, am o intrebare publica pentru doamna Elena Udrea: daca eliminam din documente pasajul in care este mentionat si numele dumneavoastra si ramineau doar Dragnea, Tender, Nicolae, Buzaianu samd, era interesant si legitim demersul meu jurnalistic? Ar fi fost bine pentru dumneavoastra? Ati fi comentat pe marginea lui? Eu cred ca da. Numai ca pentru mine, ca jurnalist, n-ar fi fost bine. Ba, mai mult, ar fi fost chiar imposibil! Asa ca va rog, pe toti de data asta, sa lasati de-o parte teoriile conspirationiste tip A3 (gen „Colonelul lui Basescu o ataca pe Udrea”) si sa priviti realitatea in fata: e un document oficial, e adevarat, obtinut pe surse, dar oficial, care descrie un sistem putred. Poate niciunul dintre cei mentionati in el nu are vreo vina. Am scris despre asta chiar in sapoul anchetei de pe blog. Doar Justitia poate lamuri lucrurile. Dar, pina atunci, daca admiteti ca e vorba de un document care serveste interesului public eu ma declar, ca jurnalist, multumit. Asta e tot.
P.S1: Da, as fi avut la indemina si varianta sa nu-l public deloc. Dar, vorba ceea, dupa 21 de ani de presa „aista nu se poate”…
P.S2: Tot „basist” am ramas
P.S3: La interviurile cu Pacepa m-am referit la cele publicate, pe vremuri, in ziarul Ziua.
Sursa: facebook.com
