După o lună în care Capitala nu a văzut soarele, astăzi bucureştenii s-au bucurat din nou de de o zi luminoasă.

Probabil că v-aţi întrebat de ce aţi avut stări de depresie în ultimele săptămâni sau pur si simplu nu aţi avut chef de nimic. Explicaţia e simplă. Lipsa soarelui de pe cer a dus la diverse transformări psihice şi mentale.

Zilele fără soare, însoţite frecvent de scăderea presiunii atmosferice, pot favoriza depresiile sezoniere, întâlnite şi la persoanele care muncesc în interior, la lumină artificială, şi ies afară doar seara sau noaptea, spune dr. Rodica Năstase, şef de secţie la Spitalul de Psihiatrie „Al. Obregia”, potrvit Mediafax.

Explicaţiile medicului vin în contextul celor 30 de zile fără soare în Bucureşti, aceasta fiind, potrivit meteorologilor, cea mai lungă perioadă de acest fel din ultimele trei decenii.

„Pentru multă lume, trecerea de la un anotimp la altul sau zilele fără soare dau majorităţii populaţiei o modificare a dispoziţiei. În limbajul de toate zilele, oamenii îi spun astenie. De fapt, este vorba despre modificări biochimice care se petrec la nivelul metabolismului celular şi care constau, în special, într-un dezechilibru al melatoninei, substanţă care este direct implicată în menţinerea unei dispoziţii optime. Acest dezechilibru este favorizat şi de zilele fără soare, dar şi de izolarea în casă sau la birou în faţa computerului, a televizorului cât este ziua de mare, indiferent dacă afară este sau nu soare”, explică dr. Rodica Năstase.

Potrivit medicului, condiţiile meteo provoacă, pe de o parte, depresii sezoniere, iar pe de alta accentuează depresiile deja constituite, care, deşi sub tratament, au nevoie de o nouă examinare psihiatrică, pentru reevaluarea schemei de tratament.

„Sunt anumite boli care, primăvara şi toamna, se agravează, fiind vorba, printre altele, despre ulcere, gastrite, reumatism şi, bineîneţeles, anumite suferinţe psihice. Condiţiile meto, nu norii ca atare, ci şi alte fenomene, precum scăderea presiunii atmosferice, concură pentru instalarea unei stări depresive sezoniere”, a mai spus dr. Năstase.

Specialistul a adăugat că, date fiind seriile de zile noroase din ţările nordice, acolo fost inventate şi funcţionează remedii cum ar fi dispozitivele de reflexie a razelor solare şi de concentrare a acestora în spaţii deschise unde oamenii vin şi stau câteva ore pe zi.

Dupa 30 de zile de ceata, nori si ploaie, bucurestenii puteau vedea stralucind Soarele pe cer vineri dimineata in jurul orei 8. Meteorologii atrag atentia ca, desi in acest week-end vom avea parte de soare, incepand de saptamana viitoare astrul ceresc se va ascunde din nou. In ultimele 30 de zile, soarele nu s-a mai vazut in Bucuresti si in cateva localitati din Muntenia. A fost cea mai lunga perioada fara soare cel putin din ultimii 5 ani, perioada pentru care exista o statistica, relatează hotnews.ro

Meteorologul de serviciu al ANM a explicat pentru HotNews.ro care sunt cauzele acestui fenomen: am avut de-a face cu inversiune termica (aer cald sus, aer rece aproape de sol), camp ridicat de presiune (care face ca aerul rece sa ramana o perioada lunga de timp jos) si circulatie in straturile joase dinspre mare (deci vine aer umed dinspre Marea Neagra).

Fenomenul care a provocat neobisnuita situatie se numeste inversiunea termica: pe timpul sezonului rece, aerul rece fiind mai dens ramane cantonat in zonele de campie si peste el se suprapune un aer cald, care este mai usor. La noi, cele mai favorizate zone sunt cele de campie si cele extracarpatice, iar un camp foarte ridicat de presiune favorizeaza cantonarea aerului rece la sol. Iar in momentul in care vine umezeala dinspre mare si intalneste o temperatura scazuta, condenseaza si favorizeaza ceata sau acest strat de nori.

Stratul acesta de nori formeaza o patura, dar nu cred ca putem vorbi si despre un efect al poluarii, pentru ca ea este ventilata, se muta.

Deci lipsa soarelui este cauzata de inversiune termica (aer cald sus, aer rece aproape de sol), camp ridicat de presiune (care face ca aerul rece sa ramana o perioada lunga de timp jos) si circulatie in straturile joase dinspre mare (deci vine aer umed dinspre Marea Neagra). In aceste conditii se formeaza nebulozitate joasa, acesti nori din cauza carora nu vedem soarele, care poate persista zile in sir sau saptamani.