Ce-ati zice daca ati afla ca un condamnat la cinci ani de inchisoare in Romania (sentinta definitiva pronuntata in decembrie 2011!), dat la un moment dat in urmarire internationala , e un prosper om de afaceri in SUA, Florida, fiind proprietarul unui aerodrom pe care-l administreaza impreuna cu sotia? Vi se pare incredibil? Ei bine, nu e incredibil, e cit se poate de adevarat! Va confirm personal ca asa stau lucrurile pentru ca am vorbit mai bine de o ora la telefon cu personajul respectiv, pe numele lui Mihai Tanjala, iar ancheta jurnalistica despre el, dublata de un interviu in exclusivitate si de documente absolut spectaculoase, o puteti citi in episoade pe acest blog. Acesta este Episodul 2 in care aflam despre ispravile lui Tanjala si ale partenerului sau de afaceri, Valerian Simirica, la Nitramonia Fagaras. O fosta intreprindere de stat de care s-a ales praful!

Cazul Nitramonia

(o parte din informatiile prezentate mai jos au fost publicate in Monitorul de Fagaras din 05.11.2012)

Despre Nitramonia-Fagaras s-au scris mii de pagini: articole de presa, rechizitorii ale procurorilor, rapoarte ale Curtii de Conturi. Cel mai important combinat al Romaniei de dinainte de 1989 a fost pus pe butuci de cirdasia unui grup alcatuit din politicieni post-revolutionari, fosti securisti deghizati in oameni de afaceri si fosti activisti PCR. Teodor Suteu, director la Nitramonia din 1966 pina in 1990, povesteste intr-un interviu aparut in Monitorul de Fagaras ca in perioada comunista in combinat lucrau 10.000 de angajaţi. Pentru că în Nitramonia se făcea „producţie specială”, în întreprindere erau trei birouri ale Securităţii, iar in secţiile speciale nu era nimeni angajat până nu devenea informator. La negocierile comerciale la care a participat de-a lungul anilor, Suteu sustine ca a fost tot timpul însoţit de ofiţeri sub acoperire care lucrau la firmele de comerţ exterior. Daca veti avea rabdarea sa cititi aceasta ancheta pina la sfirsit veti vedea de ce acest amanunt este deosebit de important.

Pina la momentul acela e bine sa va reamintesc ca Nitramonia a fost la un moment dat privatizata de o firma condusa de numitii Mihai Tanjala si Valerian Simirica. Mihai Tanjala a fost ofiter acoperit al Contrainformatiilor Militare inainte de 1989 si ofiter “doi si-un sfert” pina in 1992, iar partenerul lui, Valerian Simirica, “americanul”, se pare ca era infiltrat de Securitate in comunitatea romanilor din Chicago. Afirmatiile legate de calitatea de turnator la Securitate a lui Simirica si, mai apoi, de colaborator al SIE, ii apartin lui Mihai Tanjala si le veti putea citi intr-un interviu cu acesta pe care-l voi publica intr-un episod viitor al acestei anchete. In acelasi interviu veti afla si alte detalii despre implicarea oamenilor din serviciile secrete dupa 1989 in marile tunuri post-decembriste, de la privatizarea fostelor intreprinderi de stat si pina la afacerile cu despagubiri in bani si actiuni la Fondul Proprietatea. Deocamdata insa, sa revenim la cazul Nitramonia.

“Baietii destepti” si Nitramonia

In 2002, statul roman, prin APAPS, avea 79,05% din actiunile Nitramonia, restul fiind impartite intre SIF cu 12,7% şi persoane fizice cu 8,2%. Societatea avea un capital social de 274 miliarde de lei vechi, datorii de 1500 miliarde de lei vechi, creanţe de 400 miliarde de lei vechi şi 1900 angajaţi. Era condusă de 8 directori executivi şi un director general. Producţia era întreruptă. Intre 1990 si 2002, directorii combinatului au fost numiti exclusiv pe criterii politice. Produsele Nitramonia aflate în stocuri mari au ajuns la firme ale unor “baieti destepti” care n-au mai achitat niciodată contravaloarea mărfurilor ridicate. Creantele Nitramonia (bani care n-au mai fost niciodata recuperati) se ridicau la un moment dat la peste 400 de miliarde de lei.

De la turcul Kesser, la “americanii” Simirica si Tanjala

Privatizarea Nitramonia a fost demarata de fostul ministru al Privatizării, Ovidiu Muşetescu. Investitorul ales a fost compania Flecher Group condusa de turcul (de origine kurda) Fatih Kesser. A inceput un imens scandal de presa pentru ca Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor informase Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie inca din martie 2000 asupra activitatilor ilicite desfasurate de Fatih Kesser pe teritoriul Romaniei. Acesta reusise prin intermediul a 16 firme-fantoma sa scoata din Romania peste 40 de milioane de dolari incasind ilegal TVA de peste 7,5 milioane de dolari. In plus, reprezentantul Asociatiei Romane a Bancilor in cadrul Oficiului Pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, Doru Bulata, declara la vremea respectiva ca in anul 2000 fusese depistat un lant de 51 de firme implicate intr-o vasta operatiune cu marfuri de contrabanda, din care au fost obtinute peste 3.000 de miliarde de lei. In acest lant erau implicati 54 de cetateni straini, intre care si Kesser, acesta reusind sa transfere in afara tarii mai multe milioane de dolari, sub acoperirea unor importuri fictive. Desi acuzat de spalare de bani si plasat in arest preventiv, Kesser a fost eliberat din puscarie de celebra judecatoare Sofica Dumitrascu, aceeasi care l-a lasat liber si pe Omar Haysam dupa scandalul jurnalistilor rapiti in Irak, invitindu-l, practic, sa fuga din Romania, lucru care s-a si intimplat de altfel. Turcul Kesser n-a fugit insa si era cit pe ce sa puna mina pe combinatul din Fagaras. Scandalul declansat in presa l-a facut pe Ovidiu Musetescu sa-l elimine pe turc din ecuatia Nitramonia. In locul turcului au venit insa “investitorii americani” Simirica si Tanjala prin firma S&T Oil Equipment and Machinery Ltd. Illinois care a preluat Nitramonia in 2003 prin cesionarea contractului de la Flecher Group.

 

Nitramonia pe butuci. Marele jaf si impartirea prazii

Pe 26 aprilie 2004, Nitramonia se divizeaza in opt societati mai mici: şapte preiau activele, dar fără datorii, iar Nitramonia SA- mamă, preia toate datoriile şi intră în faliment.
Traian Basescu vorbeste despre jaful de la Nitramonia, iar Curtea de Conturi demonstrează că AVAS a fost complice la acest jaf. In contabilitatea societăţii este identificata o asa-numita “taxa de inteligenţă” in valoare de o jumătate de milion de dolari, dedusa ca fiind cheltuială impozabilă. Erau, de fapt, banii folositi pentru spaga, spun mai multe surse citate de jurnalisti la acea vreme.

Simirica “divorteaza” de Tanjala. Sau invers. Apar dosarele si procurorii

Anul 2005 e anul in care Tînjală şi Simirică incep sa se certe. La “partaj”, Nitramonia-mamă ii revine lui Tanjală, restul lui Simirică. Ingineriile de la Nitramonia ajung si pe masa DIICOT, moment in care Simirică dispare o vreme în SUA, iar Tanjală intra in combinatii cu unii localnici pentru a-şi însuşi active ale fabricii: serele, cantina, hotelul de la Sâmbăta de Sus, păstrăvăria. În cazul serelor îi găseşte pe brasovenii Sebastian Grapă şi pe Adrian Neag, iar în cazul hotelului şi al păstrăvăriei lucreaza cu amici din Lugoj şi din Germania. Ceilalţi “pui” ai Nitramonia încap pe mîinile unor directori locali, numiţi de PNL şi PDL, care vînd mai tot de pe platformă.

AVAS reziliaza contractul cu “americanii” Simirica si Tanjala

Pe 15 februarie 2005, AVAS reziliază contractul cu S&T. Urmeaza un proces care ajunge pina la Washington, la ICSID (International Centre for Settlement of Investment Disputes). In 2010, Valerian Simirica pierde insa procesul cu statul roman, neavind 150.000 de dolari pentru a achita taxele aferente judecatii. Cantina Nitramonia ajunge la Sebastian Grapă, mina dreapta a lui Aristotel Căncescu, serele sînt tăiate de Adrian Neag, mîna dreaptă a lui Grapă (condamnat la închisoare în martie 2005 în cazul Automobil Service SA Făgăraş şi la plata a 4 miliarde de lei vechi despăgubiri civile), iar hotelul şi păstrăvăria din patrimoniul Nitramonia ajung la Mihai Tînjală. E momentul sa ne intoarcem la acest personaj si sa ne concentram pe afacerea IICMUG, dar si pe o alta despre care n-am pomenit pina acum: o controversata cerere de despagubire in actiuni la Fondul Proprietatea. Suma despre care vorbim este imensa, peste 100.000.000 de euro. Iar numele vehiculate, veti vedea, fac toti banii!Detalii, in Episodul 3 al acestei anchete.

sursa: turcescu.ro