Nici nu se născuse bine ideea de „revoluţie” după prezidenţiale, că Sebastian Ghiţă s-a şi orientat. Şi a făcut-o după logica după care se conduce atunci când vede câte un contract mănos cu statul: ce-i al vostru e al meu. Şi din ce-i al meu o să-i dau şi lui Ponta. Aşa s-a născut originala revoluţie „anticomunistă” din PSD, a băieţilor rapace din deja celebrul grup Dubai.
„Jos Iliescu!”, s-a trezit omul lui Ponta strigând în liniştea dimineţii, pogorâtă peste Kiseleff după noaptea cuţitelor lungi, care tocmai tăiaseră, din amigdale, limbile ascuţite ale celor trei ceasuri rele – „Marean, Mircea şi Dănuţ, duşmanii lu Victoruţ”.
Acuma, după ce barcagiii Ponta şi Dragnea au aruncat peste bord trioul vinovaţilor de serviciu, trebuia să vină şi „tânărul” Ghiţă cu un anticomunism de operetă. La cât de talentat este în practica jongleriilor cu milionaşele contribuabilor, Ghiţă s-a dovedit însă teribil de urechist în teorie, amestecându-i într-un talmeş-balmeş pe Marx cu Eliade în stilul tabloid pe care l-a patentat la televiziunea lui. Mogulul România TV l-a muşcat de ideologie pe însuşi mogulul stângii româneşti postdecembriste, Patriarhul Partidului, la care şi astăzi activul se închină ca la sfintele moaşte. Ce eroare de judecată!
Ghiţă pozase până ieri numai contur, ca marii 007; ca toate eminenţele cenuşii ale măreţelor organizaţii; ca prestidigitatorii cu vocaţie, cu şpil, cu diplomaţie; omul uns cu toate alifiile, groparul lui Vântu, în dealurile Moldovei, finanţatorul de partid din banii de stat, şi câte şi mai câte.
De-odată, Ghiţă, cu vocea-i ca scârţâitul de portiţă, i-a cerut, subţire, lui Iliescu să plece-acasă. „Într-un fel, tinerii au dreptate: cât timp Ion Iliescu se aşează la fiecare şedinţă lângă preşedintele PSD avem o problemă – nu una personală, una de percepţie: anume că noi, cei tineri din PSD, suntem la fel ca Ion Iliescu şi generaţia sa. Ion Iliescu are venerabila vârstă de 84 de ani. Victor Ponta are 42 de ani. Cred că e momentul ca Ion Iliescu sa se retragă. Nu mai poate fi un simbol al PSD”.
Oare ce-o fi crezut împuternicitul, că-l poate disloca pe Iliescu din cremenea partidului? Să nu se fi gândit că ieşirea lui la rampă îi taie definitiv craca de sub picioare lui Victor Ponta? Ce-o să zică poporul PSD despre Pontaghiţă? Adică nu numai că a pierdut lamentabil alegerile pe mâna lui, nu numai că-l doare în başcheţi de această umilinţă a tuturor pesediştilor, plecând la disco în Dubai, dar se mai şi leagă de lucrurile sfinte din Partid.
Să nu fi fost în stare Pontaghiţă să simtă că actuala conducere, asta „tânără şi responsabilă cu finanţa”, n-are nicio legătură cu poporul pesedist? Că e ruptă de partid şi că trăieşte într-un turn de fildeş?
Să nu fi înţeles că legătura dintre electorat şi partid nu se construieşte cu aroganţă, cu fiţe, cu ameninţări, cu bani, ci prin comunicare directă, cu vocaţie socială, fără făţărnicie şi perversitate?
Să nu fi avut habar că, dacă te iei în piept cu Ion Iliescu te bate cu doctrina în cap, până vorbeşti singur? Să nu fi calculat că, din punct de vedere ideologic, omul este imbatabil şi chiar şi acum este liderul poate cel mai popular în Partid? Într-un mod ciudat, Partidul întotdeauna i-a iertat lui Ion Iliescu bubele trecutului, iar cei care au încercat să-l doboare, precum Ioan Rus sau Mircea Geoană, au plecat mai devreme sau mai târziu să facă tuşa.
Sigur, „comunistul” Ponta trebuia să devină peste noapte „anticomunist”, iar Sebi Ghiţă, înţelegând sensul revoluţiilor din zilele noastre, s-a aruncat cu o incendiară asupra lui Iliescu, cel mai „comunist” din Partid. Ghiţă s-a pârlit: strategia trădează o inteligenţă la fel de mare precum cea din campanie cu Iohannis care a vândut copii pentru organe.
Ponta, Ghiţă şi cu Dragnea, învinşi în primul rând de propriile prostii şi aroganţe, sunt vinovaţi şi direct răspunzători pentru eşecul în faţa lui Iohannis. Nu altcineva, ci exact aşa cum le-a spus-o Iliescu în faţă: „Acum se conturează la vârful partidului scuza că Victor Ponta ar fi pierdut pentru că eu aş fi comunist, ceea ce ar afecta imaginea partidului. Este o mizerie, şi un act de laşitate, lucruri pe care nu le pot înţelege şi accepta. Cu explicaţia asta toţi cei care trebuie să-şi asume responsabilităţi pentru insucces sunt exoneraţi de orice raspundere. Fuga de răspundere nu este o soluţie”. Un mesaj care până la urmă va ajunge la fiecare activist PSD.
Replica lui Ghiţă ne scuteşte de orice alt comentariu: „Am fost fraieri. Habar nu am avut că oamenii ăia sunt interesaţi de România şi votează. Credem că suntem deştepţi. Nu am fost. (…) Nu am ştiut. Am crezut că, de la 150.000, vor veni 250.000”.
Sursa: gandul.info
Comentariile sunt închise.