Un an de la revoluţia de pe Maidan | Ucraina a rămas fără Crimeea şi estul rusofon, dar speră să intre în NATO şi UE

În urmă cu un an, pe 21 noiembrie, câteva sute de oameni au început un protest în piaţa centrală din Kiev, numită şi Maidan. Mişcarea Euromaidan, aşa cum au fost numite protestele de la Kiev, s-a declanşat după ce preşedintele pro-rus de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze acordul de asociere cu UE, la Vilnius.

În doar câteva zile, protestele s-au răspândit în toată ţară, iar la Kiev oamenii au început să iasă în stradă cu zecile de mii.   Lucrurile au scăpat de sub control la sfârşitul lunii noiembrie, când mii de oameni au încercat să ia cu asalt clădirea administraţiei prezidenţiale, dar au fost respinşi violent de forţele speciale.

Represiunea guvernului de atunci nu i-a alungat acasă pe manifestanţi, s-au instalat în corturi în centrul Kievului, au ridicat baricade şi au înfruntat forţele de ordine .   Revoluţia ucraineană a culminat în februarie când 100 de protestatari au fost ucişi de lunetişti pe Maidan.

Masacrul a dus la demiterea fostului preşedinte Victor Ianukovici, care a fugit în Federaţia Rusă. Sfârşitul revoluţiei de pe Maidan a însemnat însă începutul unei alte crize. În luna martie, trupele ruseşti au ocupat peninsula Crimeea, iar în urma unui referendum ilegal, regiunea a fost anexată de Rusia.   Iar în estul Ucrainei, forţele separatiste au provocat un conflict armat, soldat cu peste 4.000 de morţi, au proclamat republici separatiste nerecunoscute de nimeni, nici măcar de Rusia. Situaţia este destul de dramatică, Ucraina riscând să piardă şi estul ţării.

Astăzi Ucraina marchează Ziua demnităţii şi a libertăţii, instituită printr-un decret al preşedintelui Petro Poroşenko la 13 noiembrie 2014.   „Ucraina este un teritoriu al demnităţii şi libertăţii. Aşa ne-a făcut nu o revoluţie, ci două — Maidanul din 2004, care a fost o sărbătoare a libertăţii, şi revoluţia din 2013 — Revoluţia demnităţii“, a spus Poroşenko, într-un discurs către naţiune, după semnarea decretului menţionat. „A fost un test extrem de dificil pentru Ucraina, când ucrainenii şi-au demonstrat europenitatea, demnitatea şi dorinţa lor de libertate“, a afirmat şeful statului.

La 30 decembrie 2011, preşedintele de atunci al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a anulat prin decret Ziua libertăţii, care era sărbătorită din 2005 la 22 noiembrie, ziua începerii „revoluţiei portocalii“.   După alegerile prezidenţiale şi legislative, forţele prooccidentale controlează acum Rada Supremă (parlamentul unica,eral al Ucrainei). În ciuda situaţei economice şi geopolitice dificile şi a presiunilor din partea Moscovei, noile autorităţi de la Kiev şi-au propus un parcurs european. Mai mult, joi, Blocul Poroşenko, partidul preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, şi Frontul Popular, partidul premierului Arseni Iaţeniuk, au format,o alianţă guvernamentală zdrobitoare în Parlamentul de la Kiev alături de partidul Samapomici, Partidul Radical şi Partidul Batkivscina, al Iuliei Timşenko.

Deputatul Egor Sobolev a anunţat că liderii celor cinci partide au convenit că ”intrarea în NATO este unul dintre scopurile principale ale Ucrainei”.   Pe lângă relansarea procesului de aderare la NATO, noul parlament a anunţat că va începe să adopte reforme radicale menite să scoată Ucraina din criza economică accentuată de confruntarea cu Rusia, să lupte împotriva corupţiei şi să continue parcursul pro-european, stabilizat în urma parafării Acordului de Asocierea cu Uniunea Europeană.

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a fost huiduit vineri, la Kiev, la ceremonia prin care a fost marcat un an de la începutul protestelor proeuropene din Piaţa Independenţei (Maidan), a căror reprimare violentă a provocat în februarie căderea regimului ucrainean, relatează AFP.   „Ruşine! De ce nimeni nu a fost pedepsit?”, au scandat zeci de apropiaţi ai victimelor reprimării din februarie către preşedintele ucrainean, care depunea o coroană de flori pe strada Instituţka, unde au fost ucişi majoritatea manifestanţilor.

Vicepreşedintele american Joe Biden, care urma să participe împreună cu preşedintele Petro Poroşenko la ceremonie, nu a mai coborât din maşină.   „Datorită sângelui vărsat de copiii noştri ocupaţi acest post”, i-au transmis protestatarii preşedintelui ucrainean. „Poroşenko, unde sunt asasinii copiilor noştri?”, scria, de asemenea, pe un afiş purtat de manifestanţi.

Sursa: adevarul.ro