Misterele relaţiei Udrea-Cocoş-Băsescu. Şi o dezvăluire greu de ”înghiţit”…

Traian Băsescu a făcut azi o dezvăluire extrem de prețioasă în contextul politic actual, dar și viitor, vizavi de scandalul în care e implicat afaceristul Dorin Cocoș.
O declarație importantă dar, din nefericire, aproape imposibil de crezut, semn că președintele are propriile schelete în dulapul pe care l-a împărțit, multă vreme, cu fosta sa consilieră.

Întrebat azi, în cadrul unui interviu acordat Adevărul live, cînd a aflat prima dată de implicarea lui Dorin Cocoș în scandaluri penale, președintele a răspuns că abia în momentul în care i-a fost trimis dosarul Microsoft spre cercetare, pentru a aviza urmărirea penală a unor foști miniștri.
De asemenea, el a afirmat că, garantat, numele lui Cocoș nu a figurat niciodată, în cei zece ani de mandat ai săi, în vreo informare a serviciilor secrete către șeful statului.

O declarație cel puțin explozivă, care ridică semne de întrebare uriașe în raport cu serviciile secrete, cu DNA ori cu președintele.

Să o luăm metodic.

Pentru cei mai puțin familiarizați, trebuie spus că, dacă un cetățean de rînd urmează să fie angajat într-o instituție de importanța unui minister, să zicem, el este obligat să completeze o stivă întreagă de informații legate de propria persoană, care apoi sunt verificate minuțios de structuri autorizate, pornind de la premisa de bun simț că într-un asemenea organism nu se poate permite accesul oricui.

În momentul în care Dorin Cocoș se amesteca în afacerea Microsoft (procurorii vorbesc de șpăgi de milioane de euro), Elena Udrea era soția acestuia și își începea cariera de important angajat al statului.

În 2004, ea devenea consilier general al capitalei și imediat după aceea căpăta contracte babane de la RAPPS pentru servicii avocățești.

După alte cîteva luni, la începutul lui 2005, soția lui Cocoș devenea șefa cancelariei prezidențiale, iar după încă o vreme, ministru al Turismului, deputat, lider de partid șamd.

A crede că o persoană ajunge în anticamera președintelui unei țări fără a fi scotocit de servicii, începînd cu SPP și terminînd cu SRI, pînă la a șaptea spiță în neam înseamnă a jigni inteligența oricui.

Cum de nu s-a găsit nici cel mai mărunt semn de întrebare asupra controversatului afacerist – mai ales că acesta fusese un apropiat colaborator al lui Năstase, mai înainte, deci un motiv în pus ca Băsescu să aibă suspiciuni – e un fapt în măsură să creeze serioase dubii ori asupra profesionalismului, ori asupra corectitudinii serviciilor secrete.

Mai mult decît atît: într-un interviu dat Agerpres acum cîteva zile, Udrea mărturisea că se pregătește de un deceniu pentru candidatura la prezidențiale; în condițiile în care, cam în aceeași perioadă, Traian Băsescu afirma public că a susținut-o permanent pe Udrea în ultimii zece ani, e de presupus că și președintele a fost parte a pregătirii pentru respectiva candidatură, să-i spunem succesorală. Cum de nu a fost mai atent verificat, deci, mediul în care se ”dezvolta” viitorul prezidențiabil Udrea?

Ar mai exista varianta în care procurorii au început ancheta asupra lui Cocoș încă din 2004, caz în care, legal, informările către președinte pe subiect se opresc, dar cum se explică, atunci, că timp de un deceniu nu au reușit să-i dea de cap?

În fine, mai rămîne varianta că președintele pur și simplu minte: știa că Dorin Cocoș e un personaj foarte controversat, că face afaceri cu cîntec și că adună bani negri de care beneficiază și soția, într-o formă sau alta. Știa, dar a ales să tacă mîlc, în timp ce avertiza în stînga și-n dreapta că el e omul cel mai informat din România, că știe tot ce mișcă șamd.

Știe că un anume premier face dragoste cu fundul, că un important lider liberal și-a abandonat nevasta în clipe grele, că soțul unei senatoare ar putea să nu mai ajungă acasă, că un anume tată socru a creat o filieră a corupției și a minciunii pe mînă cu un anume ginerică, că o anume ziaristă are cancer, știe cine e ofițer acoperit și cine nu, știe cu precizie că o anume țigancă e împuțită.

Nu știe, în schimb, că soțul celui mai apropiat colaborator politic e suspectat de șpăgi de milioane de euro, și asta doar într-un dosar, nu știe că are un frate încumetrit cu interlopii pe bani grei, nu știe exact ce afaceri tot învîrte fiica cea mare de scoate bani și din piatră seacă etc.

Cam mari discordanțe.

Avem un președinte care pare să știe numai ce îi convine.

Să lauzi profesionalismul și lupta anti-corupție a serviciilor, dar să pretinzi că un deceniu nu te-au informat că Dorin Cocoș reprezintă ceea ce se cheamă, tehnic, o vulnerabilitate în familia unui foarte important demnitar al statului e o chestiune greu de acceptat.

De remarcat, în treacăt, că președintelui nu i-a trecut vreo secundă prin cap că și Elena Udrea e de blamat pentru scandalul în care e implicat Cocoș, și că, în mod firesc, odată cu arestarea ex-consortului ea ar trebui să își anunțe oficial renunțarea la candidatură.

Pentru că e jenant să ceri poporului să-ți încredințeze țara pe mîini, să promiți că vei veghea la respectarea legii și că vei lupta pentru stîrpirea corupției atunci cînd nu ai fost în stare să vezi faptele respective în propriul cămin.

Și asta nu cîteva zile, ci un deceniu bătut pe muchie.

Gurile rele afirmă că, de fapt, Udrea știa de mult de afacerile necurate ale soțului și că de asta a și băgat divorț, anul trecut, în speranța că vîrtejul nu o va trage și pe ea la fund.

Pînă și această variantă pică, însă: așa cum atrăgeam atenția încă de acum cîteva zile, pe siteul propriu de campanie Udrea recunoaște cu mîna pe inimă că soțul e cel care a cerut divorțul. Adio delimitare.

Și mai spune ceva interesant Udrea pe site: ”Soțul îți acceptă cariera până când rolul tău în familie devine mai important decât al lui: lucrezi într-o poziție mai înaltă sau câștigi mai mulți bani. Atunci, îngăduința încetează și intervin conflictele ori condiționările. Carieră sau familie!”

Greu să nu te întrebi oare ce aspect l-o fi deranjat mai tare pe dl.Cocoș de a băgat divorț: poziția mai înaltă a doamnei sau faptul că ea ajunsese să producă mai mulți bani decît el? Ori amîndouă?

Sursa: inpolitics.ro