Dezvăluiri | Rolul tripletei Niro-Cocoș-Pinalti în afacerea Microsoft-EADS

Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae (Niro), precum şi primarul de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan aveau atribuţii importante în afacerea Microsoft-EADS, care ar fi păgubit statul cu aproximativ un miliard de euro. Ei trebuiau să facă legătura dintre oamenii politici, aflaţi în partide diferite, şi firmele care vroiau să obţină contracte publice la preţuri supraevaluate.
Omul de afaceri Dorin Cocoş și fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, au fost reţinuți, luni seară, de procurorii anticorupţie, în dosarul licenţelor Microsoft. Cei doi urmează să fie prezentați marţi la instanţa supremă cu propunere de arestare preventivă. Dorin Cocoş a fost audiat la DNA aproape 14 ore, în timp ce Sandu a fost audiat timp de aproximativ nouă ore şi jumătate.
Luni au fost aduși la audieri la DNA: Gheorghe Ștefan – Pinalti (primar PDL Piatra Neamț, apropiat și de PSD), Dorin Cocoș (om de afaceri, fostul soț al Elenei Udrea, apropiat de toate partidele), Dumitru Nicolae – Niro (apropiat de lideri ai PSD, de PNL, de PC și de Elena Udrea ) și Gabriel Sandu (fost ministru PDL).

Chiar dacă erau în opoziție, inculpații Cocoș, Pinalti și Nicolae erau apropiați, în subterane, și de PSD. Din gruparea subterană, care făcea legătura între partidele de la putere și cele din opoziție pentru obținerea de contracte nelegale, ar mai face parte Alexandru Bittner (omul de casă al lui Adrian Năstase, acum stabilit în SUA), Remus Truică ( fost șef de cabinet al lui Năstase, devenit peste noapte milionar in valută), Adrian Petrache (PSD), Dinu Pescariu ( PSD), Claudiu Florică (PSD), avocatul Doru Boștină ( apropiat de toate partidele), multe alte personaje.
Între cei suspectați de DNA se află și fostul șef SIE, Cătălin Harnagea, ca și Dorin Marian, fostul șef al administrației prezidențiale în mandatul lui Emil Constantinescu.
Înfracțiunile se întind din 2001 până în 2013, fiind săvârșite de membri din toate guvernele care s-au succedat în această perioadă. Ar fi vorba de contracte de achiziții, cu prețuri supraevaluate și cu mai mult de 50% din prețul pieței, pe trei mari secvențe și anume pentru informatizarea școlilor, pentru informatizarea instituţiilor din administrație și pentru securizarea frontierelor (EADS).

Prejudiciul total produs bugetului public în acest mega-dosar ar fi de aproximativ un miliard de euro, după ultimele estimări.
Până acum, DNA a cerut ridicarea imunității a nouă foști miniștri, res-pectiv a lui Dan Nica (europarlamentar PSD), Șerban Mihăilescu, zis Micki Șpagă (senator PSD), Ecaterina Andronescu (senator PSD), Mihai Tănăsescu (fost ministru PSD), Adriana Țicău (fost ministru PSD), Alexandru Athanasiu (fost ministru PSD), Gabriel Sandu (fost ministru PDL) – acuzați de luare de mită, abuz în serviciu și trafic de influență, iar pentru foștii miniştri PDL, Daniel Funeriu și Valerian Vreme, – pentru abuz în serviciu (s-au lăsat convinși să semneze note și ordine de achiziții nelegale de produse software pentru școli”). Pe lângă cei menţionaţi, în această cauză ar fi vizați și alți înalți demnitari, spun surse judiciare.
Singurii cărora NU li s-a ridicat imunitatea ministerială sunt sena-torii Ecaterina Andronescu și Șerban -Mihăilescu de la PSD deoarece Senatul, majoritar PSD, a preferat să intre în vacanță electorală.

Rolul membrilor rețelei subterane

Pentru stabilirea contribuției la nelegalități, procurorii ar deține documente si declarații despre circulația banilor. Între furnizorii de informații și documente s-ar afla Eugen Bejinariu, fost secretar general al Guvernului Năstase, avocatul Doru Boștină, care ar fi întocmit documentele rețelei și le-ar fi asigurat parte din asistența juridică, Claudiu Florică, coordonatorul Fujitsu Siemens Computers, prezent în mai toate tranzacțiile, prin care -s-au împărțit șpăgile, una din ele fiind de 20 de milioane de dolari, Dan Nica, fost ministru al Comunicațiilor (acum europarlamentar cu imunitate, care si-ar fi negociat situația juridică), Dinu Pescariu, “administratorul” mitelor, în principal prin firma “Profinet”.

Rolul lui Nicolae (Niro)

Potrivit actelor din dosar, Pinalti ar fi spălat 4 milioane de euro, Cocoș – 9 milioane de euro, iar Nicolae – 3 milioane de euro. Rolul fiecăruia era bine stabilit.
Nicolae Dumitru, controversat om de afaceri, “țigan” cum s-a definit el însuși, patron al NIRO Group, în 2003 ar fi făcut trafic de influență pe lângă ministrul Comunicațiilor de atunci, Dan Nica, și pe lângă secretarul general al Guvernului, Șerban Mihăilescu pentru ca în schema contractelor de informatizare să fie acceptată cu rol principal direct firma Fujitsu Siemens Computers, controlată de -Claudiu Florică. Alături de Florică, în această activitate a fost introdus și Dinu Pescariu, cu mai multe firme, între care și “Profinet”, prin care se spălau banii pentru mită (erau plimbate prin multe firme până ajungeau la miniștri și alți demnitari implicați. O parte din bani au fost ridicați de Pescariu din Elveția și dați cu sacoșa).
Spre exemplu, dintr-o tranșă de plată de circa 54 de milioane de dolari, mita era de 20 de milioane de dolari și urma a fi împărțită prin Dinu Pescariu și alți oameni atrași în rețea pe numele cărora au fost înființate firme off-shore.

În acțiunile sale, Nicolae-NIRO l-a atras și pe Khalil Chanine, care avea înfluență în PSD, spun surse judiciare. Atât Nicolae-NIRO, cât și Chanine au beneficiat de partea lor din contract, de câte circa 3.000.000 de dolari spun surse judiciare. De precizat că Nicolae și Chanine au ridicat un complex imobiliar de lux în spatele sediului Inspectoratului General al Poliției de pe strada Ștefan cel Mare. În acest complex rezidențial, familia Ponta Sârbu deține trei apartamente.
Trebuie să mai precizăm că în anul 2007, Dumitru Nicolae a declarat României libere că în anul 2006 a făcut o firmă cu Elena Udrea și Dorin Cocoș, pentru dezvoltări imobiliare, dar proiectul a căzut, iar firma a fost dizolvată. Dumitru Nicolae a recunoscut că are mai mulți angajati – circa 20 – foști ofițeri de Securitate, cărora le-a dat funcții de conducere.Un fost partener de afaceri al lui Nicolae – colonelul Constantin Salitra- a murit în 1993 în condiții suspecte ce nu au fost elucidate. Însuși Nicolae a reclamat că a fost bătut crunt pentru a semna contracte de cedare a afacerilor sale. Purtătorul său de cuvânt, colonelul Ion Badea, a ocupat până la mijlocul anului 2005 funcția de purtător de cuvând al PNA (acum DNA).

Rolurile lui Dorin Cocoș și Gheorghe Ștefan-Pinalti

Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea până anul trecut, ar fi avut ro-lul, alături de Gheorghe Ștefan – Pinalti, de a face legătura dintre PSD cu PDL. Scopul era de a-l atrage în “afacere” pe ministrul PDL al Comunicațiilor, -Gabriel Sandu. Rolul celor trei rezultă din autodenunțuri, denunțuri, declarații de martor, documente bancare.

Redăm un fragment din declarația unui martor.

„În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României şi Microsoft, Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relaţie bună cu Dorin Cocoş, pentru a-l susţine în cadrul licitaţiei ce urma a se realiza.

Ştiu că Pescariu Dinu a intermediat legătura dintre Florică Claudiu şi Dorin Cocoş. În perioada respectivă au fost organizate diverse întâlniri între Florică Claudiu şi Gabriel Sandu, fie la Ministerul Comunicaţiilor, fie în alte locaţii. Aceste întâlniri au fost intermediate de Dorin Cocoş. La unele dintre întâlniri a participat şi Gheorghe Ştefan, despre care se discuta că avea o oarecare autoritate asupra lui -Gabriel Sandu.
Ulterior adjudecării licitaţiei de către firma D.Con.Net., Dorin Cocoş a stabilit modul în care trebuie distribuite sumele transferate de la D.Con.Net către Barringwood Investment Ltd. Cred că această societate era controlată de Dinu Pescariu. Ştiu că printre beneficiarii acestor sume se regăseau Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş, Pescariu Dinu, Nicolae Dumitru. Firmele în care urma să se facă plata i-au fost indicate lui Florică Claudiu de fiecare dintre persoanele mai sus menţionate, la fel şi persoanele de contact.”
“Din discuţiile purtate am înţeles că plata efectuată către Nicolae Dumitru (sau firma acestuia) a fost făcută în considerarea faptului că dânsul a emis o scrisoare de garanţie absolut necesară contractului.

Tot din discuţiile purtate am înţeles că sumele remise lui Dorin Cocoş au fost în cea mai mare parte remise în numerar, banii fiind retraşi numerar din Elveţia de Pescariu Dinu şi înmânaţi personal de acesta lui Dorin Cocoş. Din câte am auzit, Dorin Cocoş a primit aproximativ 8-9 milioane euro, iar Gheorghe Ştefan circa 3 milioane de euro. Tot în jur de 3 milioane a primit şi Gabriel Sandu. Cred că banii pentru Gabriel Sandu au fost viraţi în off-shore.
Din cunoştinţele mele, Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi Gheorghe Ştefan nu aveau firme prin intermediul cărora să presteze servicii IT. Cred că în privinţa lui Dinu Pescariu se discuta despre o sumă de circa 3.000.000 euro.”

Cine a inițiat dezmățul MICROSOFT pe banii publici – rețeaua din 2004, potrivit DNA

Potrivit referatului DNA, “din partea administraţiei publice centrale, au fost implicați în derularea acestui contract, în 2004, următorii: Adrian Năstase – prim ministru 2000-2004, Remus Truică – şeful Cancelariei -Primului Ministru, Şerban Mihăilescu, Eugen Bejinariu – secretari generali ai Guvernului, Ion Moraru – secretar de stat SGG, Nicolae Teodorescu – -director SGG, Doina Petrache – -director financiar SGG, Daniela -Bolea – director IT SGG, George -Chivu – angajat SGG, Dan Nica – ministru MCTI, Diana Voicu – director -MCTI, Adrian Ţicău – secretar de stat -MCTI, Mihai Tănăsescu – ministru MFP, Enache Jiru – secretar de stat MFP, Paul Ichim – secretar de stat MFP, Ştefan Nan – consilier ministru MFP, iar din partea firmelor contractante Silviu Hotăran – director general al Microsoft România, -Ovidiu Artopolescu – director Microsoft România, Florin Pletea – angajat al Microsoft România, Andreea Mihai – angajat Microsoft România, Viktor Malinowski – director FSC Austria, Markus Dekan – director general FSC Austria, Heinz Mazinger – director financiar FSC Austria, Dragoş -Nicolaescu – angajat FSC -România, Miruna Calapar – angajat FSC România, Heike Meier – director general AVAL, Dana Drăgoi – director AVAL”.

Sursa text si foto: romanialibera.ro