Guvernul a aprobat suplimentarea cu 400,5 milioane de lei a plafonului disponibil pentru emiterea de garanţii în cadrul programului, „Prima Casă” până la 31 decembrie. Această suplimentare va asigura fonduri pentru 5.000 de potenţiali beneficiari până la sfârşitul anului, potrivit Fondului Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). Plafonul alocat acestui program a mai fost suplimentat o dată, în septembrie, cu 500 de milioane de lei. ,

FNGCIMM a acordat aproximativ 126.200 de garanţii pentru contracte încheiate în perioada 2009-2014, valoarea finanţărilor susţinute fiind de circa 4,8 miliarde euro. În acest an, numărul de garanţii acordate în cadrul programului a fost de aproximativ 20.500, cu un număr de finanţări accesate în valoare de circa 736 milioane euro.

***

Pentru a doua oară în doar o săptămână, Guvernul a trimis zeci de milioane de euro primarilor, sub pretextul asigurării încălzirii în sezonul rece. Fondurile masive direcționate spre autoritățile locale în prag de alegeri, dar și numeroasele măsuri sociale cu impact electoral din ultima perioadă vor fi decontate după alegeri de întreg poporul. Cum? Prin noi tăieri la unele capitole și, de ce nu?, prin accize mai mari.

În ședința de guvern de marți, premierul Victor Ponta și-a dat seama că mai sunt ceva bani prin vistieria guvernamentală și s-a gândit să-i trimită primarilor. Este vorba de 152 milioane lei, transferate din Fondul de rezervă bugetară în pușculița vicepremierului Liviu Dragnea. Banii au fost alocați, după cum ne-a comunicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, pentru plata arieratelor spitalelor și primăriilor, dar și pentru asigurarea încălzirii în sezonul rece.

O primă precizare se impune: și săptămâna trecută (ședința din 15 octombrie), când prin aceeași metodă s-au trimis autorităților locale 85 milioane lei, motivul invocat a fost „asigurarea activităților pentru sezonul rece“. A doua precizare: sumele alocate pentru iarna care vine sunt de câteva ori mai mari decât cele date primarilor anul trecut, când Guvernul Ponta invoca posibilitatea ca asupra României să se abată un „ger arctic“. Concret, în 2013, pentru „cheltuielile urgente specifice sezonului rece“ și pentru plata arieratelor s-au alocat 78,5 milioane lei, prin cinci hotărâri de guvern (HG 927/2013 – 20 milioane lei, HG 893/2013 – 3,5 milioane lei, HG 1136/2013 – 15 milioane lei, HG 1104/2013 – 40 milioane lei). Să înțelegem, din compararea sumelor, că premierul are informații cum că, după alegerile prezidențiale, iarna va fi de două ori mai geroasă, iar crivățul va sufla de două ori mai tare?

A patra HG pentru primari, din august încoace

Hotărârea de Guvern prin care au plecat, marți, cele 152 milioane lei, este al patrulea act de acest tip prin care Cabinetul Ponta a trimis bani primarilor din luna august încoace. În ordine cronologică: HG 724 din 26 august (suma de 7,18 milioane lei), HG 804 din 17 septembrie (25,58 milioane lei) și deja menționata HG 874 din 15 octombrie (85 milioane lei). În total pe cele trei HG-uri, 117,76 milioane lei, transferate din Fondul de rezervă bugetară în vistieria ministerului condus de Liviu Dragnea.

Reamintim că, față de guvernarea Boc, când existau critici aprinse că banii se duc doar la primăriile și consiliile județene portocalii, acum nu mai există nici un fel de critică. Dar nu pentru că ar fi imparțială guvernarea Ponta, ci pentru că social-democrații au avut grijă, după instalarea la putere, să modifice legislația, astfel încât să nu se mai spună public cine și cât primește. Acum, repartizarea sumelor se face prin ordin de ministru (al lui Dragnea, evident), iar ordinele de ministru nu se publică în Monitorul Oficial. Deci, nu pot fi văzute de presă, opoziție și organizații nonguvernametale.

La aceste sume alocate cu destinație destul de imprecisă se adaugă cele primite de primari la rectificarea din septembrie: 1,1 miliarde lei, din care 500 milioane lei ar urma să fie folosite pentru lucrări în derulare, iar restul pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, inclusiv pentru autoritățile din subordine. Alte 400 milioane lei au plecat, la rectificare, spre autoritățile locale, via ministerul lui Dragnea, pentru programele naționale de dezvoltare locală. Pentru a putea da acești bani primarilor și șefilor de CJ-uri, Guvernul Ponta a tăiat drastic, cu aproape 2,4 miliarde lei, sumele alocate investițiilor.

18 milioane lei pentru șapte unități de cult

Tot în Fondul de rezervă bugetară, ale cărui dimensiuni nu au fost făcute vreodată publice, a găsit premierul Ponta bani și pentru biserici. Este vorba de 6 milioane de lei, destinate finanțării a două catedrale din Madrid și Barcelona, a Mănăstirii Lainici din județul Gorj (județ care l-a trimis pe premier în Parlament) și a Catedralei Greco-Catolice din Cluj-Napoca. Alocarea fondurilor a fost decisă în ședința de Guvern din 15 octombrie, cu patru zile înainte ca Victor Ponta să întreprindă o vizită electorală la Madrid.

Pentru biserici, Guvernul a găsit bani și la sfârșitul lunii august, când alte 6 milioane de lei au plecat spre trei lăcașuri de cult din Iași, Cluj și Gorj.

De unde ia Guvernul fonduri în 2015?

În afara sumelor uriașe alocate în campanie primarilor și șefilor de CJ-uri, fonduri substanțiale sunt antrenate și de multiplele promisiuni sociale lansate de social-democrați. Majorarea pensiilor și a salariului minim, precum și creșterea indemnizațiilor persoanelor cu handicap de la 1 ianuarie 2015, măsuri care se suprapun cu dublarea alocațiilor pentru 500.000 de copii care provin din familii sărace, de la 1 noiembrie, ridică următoarea întrebare: de unde va lua Guvernul Ponta banii necesari?

O primă variantă, invocată deja de opoziție, ar fi introducerea de noi taxe și impozite sau majorarea celor deja existente. O altă variantă vizează majorarea accizelor, posibilitate care a devenit tot mai credibilă în contextul în care Executivul nu a anunțat încă modul în care se vor calcula acestea. Deși Ministerul Finanțelor Publice era obligat de lege (Normele de aplicare a Codului Fiscal) să comunice, pe site-ul său, modul de calcul în lei „cel târziu până la data de 20 octombrie“, acest lucru nu s-a întâmplat. Explicația pentru încălcarea legii a fost oferită anticipat, înainte de expirarea termenului legal, de ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov: Guvernul lucrează la un nou mod de calcul. Mai precis, Cabinetul Ponta se gândește ca acciza să nu se mai calculeze în funcție de cursul euro, ci de leu. Dacă ne uităm că Banca Centrală Europeană a anunțat, la 1 octombrie 2014, un curs de schimb leu/euro de 4,4093 lei/euro, am putea crede că Executivul vrea să schimbe modul de calcul pentru a nu se trezi că încasează mai puțini bani în 2015. Să vedem și de ce: cum cursul de la 1 octombrie 2014 este mai mic decât cel de la 1 octombrie 2013 (de 4,4485 lei / euro), rezultă că Executivul ar urma să calculeze accizele la cursul din 2013, actualizat cu media anuală a indicelui prețurilor de consum. Or, cursul rezultat va fi, indiscutabil, mai mic decât cel luat în calcul pentru accizele din 2014.

Suspiciunile față de intențiile Guvernului Ponta sunt alimentate și de faptul că MFP va publica modul de calcul odată cu prezentarea bugetului pe 2015. Cu alte cuvinte, după alegerile prezidențiale, după cum a anunțat premierul Victor Ponta.

O altă variantă prin care Executivul ar putea să-și îndeplinească promisiunile electorale fără a depăși pragul deficitului bugetar convenit ar fi tăierea cheltuielilor, iar țintă predilectă par să fie, din păcate, investițiile și cofinanțarea proiectelor europene.

Cofinanțarea proiectelor UE, sacrificată pentru pomeni

Premierul Victor Ponta a declarat recent că nu are idee cum va putea aloca în bugetul pe anul viitor sumele pentru cofinanţarea a 50% din fondurile de coeziune. „În acelaşi timp, Comisia Europeană cere României să atingă un deficit de 1,4%, iar eu nu am nici o idee cum voi putea pune câteva miliarde de euro pentru a cofinanţa cu 15% şi a lua 85% din fondurile europene, dar în acelaşi timp să reduc deficitul la 1,4%“, a spus Ponta, adăugând că poate ar fi mai bine pentru România să aibă un deficit mai mare, dar „să absoarbă 7-8 miliarde euro“

Răspunsul CE pentru premier? Trebuie să-și respecte obligațiile asumate și să nu se aștepte la derogări. „Conform acordului cu FMI și CE, România trebuie să ajungă pe termen mediu la un deficit structural care să nu depășească 1% până în 2015. CE va monitoriza și va discuta progresele făcute de România cu autoritățile de la București cu ocazia misiunii de evaluare, care urmează să aibă loc după alegerile prezidențiale din noiembrie“, a precizat, pentru „România liberă”, Vandna Kalia, ofițer de presă al comisarului European pentru Afaceri Economice și Monetare, Jyrki Katainen.

Merită reamintit și că economiștii au spulberat calculele optimiste ale ministrului de Finanțe, Ioana Petrescu, potrivit cărora România ar putea avea, pe termen mediu, o creștere economică anuală de până la 6%. „Dacă nu absorbim fondurile europene, hai să nu mai vorbim de creştere economică, sau cineva să spună: «Uitaţi, asta este sursa de investiţii». Facem acumulare ca pe vremea lui Ceauşescu, strângem cureaua, strângem bugetul, dublăm fondurile de investiţii din buget, eu am văzut că s-au redus. Investiţiile publice nu au crescut, ci s-au redus, iar discuţia publică este de reducere a investiţiilor publice, cel puţin acum“, a afirmat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Statele membre ale UE, obligate să asigure cofinanțarea

Laurențiu Dinu, partener EU Advisors, ne-a declarat că statele membre au obligativitatea să prevadă în bugetul național fondurile aferente cofinanțării proiectelor europene, conform regulamentelor UE, principiul adiționalității. Mai mult, trebuie să asigure banii necesari cheltuielilor pentru a crea contextul ca aceste proiecte să aibă efectele scontate în economia reală. “Aceste angajamente luate de statele membre, inclusiv de România, s-au regăsit și în cadrul negocierilor pentru viitorul cadru financiar al UE pentru perioada 2014-2020. Din perspectiva calității cheltuielilor publice, un principiu agreat cu CE și instituțiile financiare internaționale, taierea cofinanțării pentru proiecte de investiții pentru a susține cheltuieli curente nu este cea mai fericită soluție. Alternativa sunt reformele structurale pentru atingerea țintelor de deficit”, atenționează Dinu.

Ex-premierul Theodor Stolojan, membru al Comisiei pentru Afaceri Economice și Monetare din Parlamentul European, ne-a subliniat și faptul că România a primit dreptul de a folosi, până la finele anului 2015, fondurile europene nefolosite din perspectiva financiară 2007-2013. Mai mult, România este una dintre țările care se află sub un acord financiar de tip preventiv cu FMI și CE. În această situație, țara noastră beneficiază de o cotă de cofinanțare din fondurile europene de 95%, în cazul proiectelor publice sau private cu finanțare și din fondurile structurale, și de 85%, în cazul celor finanțate din Fondul European de Dezvoltare Rurală. „Prin urmare, efortul propriu, suportat din bugetul public sau de către firmele private, se ridică numai la 5%, respectiv 15% din valoarea proiectului. Există însă o condiție: Guvernul să îndeplinească angajamentele pe care și le-a asumat la încheierea acordului cu FMI și CE“, ne-a precizat Stolojan. Acesta critică și impredictibilitatea Guvernului în ceea ce privește politicile economice și sociale. „De exemplu, modul în care s-a procedat cu impozitul pe construcțiile speciale este mijlocul sigur de a alunga investitorii. Suntem la sfârșitul lunii octombrie 2014, iar firmele nu își pot definitiva planurile de afaceri pe anul 2015, pentru că nu cunosc încă cursul de schimb care se va folosi la calculul accizelor datorate bugetului, nivelul redevențelor care se află în curs de reevaluare, rata impozitului pe construcțiile speciale care, în prezent, este de 1,5%, dar există afirmații publice că s-ar reduce la 1%, începând cu 2015”, a argumentat europarlamentarul.

Consiliul Fiscal: Guvernul are nevoie, în 2015, de 15 miliarde lei resurse suplimentare

 

Articol integral pe romanialibera.ro