Baza ”Cutezătorii” din București este evaluată la peste 45 milioane de euro. Conform unui expert ANEVAR, baza are un potențial de 11,6 milioane de euro/an. Cu toate acestea, Ministerul Educației, proprietarul bazei, încasează doar 108.000 euro/an de la Fundația Dinu Pescariu, care o folosește ca un club exclusivist. Dinu Pescariu a rămas în posesia bazei după un proces în care a prezentat în fața instanței un act adițional, încheiat în 2009, extrem de ciudat. Ecaterina Andronescu afirmă că nu a semnat așa ceva. Daniel Funeriu spune că ”nu mai ține minte”. Iar Cătălin Baba declară că a căutat actul la minister, dar nu l-a găsit!
***
Mulți s-au mirat când au văzut numele lui Daniel Funeriu, implicat în Afacerea Microsoft. Controversele în ceea ce-l privește erau legate până acum de politicile lui educaționale și de poziționarea lui politică, nu de probleme cu legea. E drept, acuzațiile în cazul lui sunt mai puțin grave decât cele care îi privesc pe ceilalți foști miniștri implicați: abuz în serviciu, nu și trafic de influență și luare de mită.
Cătălin Tolontan și colegii lui de la GSP au fost primii care au dezvoltat subiectul Dinu Pescariu – broker al șpăgii din Afacerea Micorosft. Iar una dintre nedumeririle lor era legată de modul în care fostul tenismen a rămas în posesia Bazei sportive ”Cutezătorii”, acolo unde a dezvoltat unul dintre cele mai exclusiviste cluburi din București. Nedumerirea pornea de la faptul că, în 2005, baza a trecut la Ministerul Educației, dar acesta nu a reușit să intre în posesia ei, chiar dacă a dat Fundația Dinu Pescariu în judecată. Iar procesul s-a încheiat brusc, în mai 2010, cu renunțarea ministerului la pretenții. Cum s-a ajuns aici? Să facem un scurt istoric al bazei (o parte din informații sunt din documentele prezentate deinvestigatiimedia.ro).
Istoria recentă a Bazei ”Cutezătorii”
30 aprilie 2004: Fundația Dinu Pescariu închiriază de la RA-APPS baza sportivă ”Cutezătorii”, în zona de nord a Capitalei, pe o durată de 10 ani; aproape 60.000 de metri pătrați de teren și clădiri aferente, pentru suma de 9.000 de euro/lună (o sumă derizorie raportat la suprafață și la zonă); RA-APPS se afla sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului (SGG), condus atunci de Eugen Bejenariu;
13 aprilie 2005: în urma demersurilor ministrului Educației Mircea Miclea, baza trece de la RA-APPS la Ministerul Educației (conform unui comunicat al ministeruluiaici);
7 septembrie 2005: Ministerul Educației dă în judecată Fundația Dinu Pescariu pentru a recupera baza; dosarul nr. 7583/300/2005 e înregistrat la Judecătoria Sector 2 București – vezi aici)
19 ianuarie 2007: procesul se suspendă în urma invocării unei excepții care urmează să fie soluționată de Curtea de Apel București;
23 iunie 2009: Se încheie un act adițional prin care Ministerul Educației prelungește închirierea bazei cu 25 de ani (până în 2034!);
25 septembrie 2009: Procesul se reia la Judecătoria Sector 2 București. Până în mai 2010 sunt programate șapte termene.
21 aprilie 2010: O copie după actul adițional este autentificată la notarul public Raluca de Herbay.
7 mai 2010: Judecătoria Sector 2 București ”ia act de renunțarea reclamantului la judecata cauzei”. Conform lui Cătălin Baba, la această situație s-a ajuns datorită prezentării de către Fundația Dinu Pescariu a actului adițional (Ministerul nu mai putea revendica baza, din moment ce semnase actul adițional). De ce doar la al șaptelea termen s-a invocat actul adițional, care, cel puțin teoretic, exista din iunie 2009?!
Daniel Funeriu: ”Nu mai țin minte absolut nimic”
Înainte de a răspunde la această întrebare, să citim un articol din Puterea, publicat la câteva luni de la încheierea procesului, în august 2010, și intitulat ”Funeriu & comp. se lăfăie în lux”.”Conducerea Ministerului Educaţiei beneficiază de abonamente în valoare de peste 10.000 de euro la una dintre cele mai exclusiviste baze sportive din Capitală, “Pescariu Sports & SPA”, cu toate că, nu cu mult timp în urmă, cele două părţi se “luptau” pentru terenul pe care este amenajat acum clubul “de fiţe”. Şefii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în frunte cu Daniel Funeriu, beneficiază de gratuitate la abonamente la piscină, sală de fitness,masaj, saună şi SPA, ce în mod normal valorează peste 2.000 de euro.” (vezi aici)
Ce spune Daniel Funeriu acum:
România Curată: Documentez un material despre baza ”Cutezătorii” și procesele…
Daniel Funeriu: Nu mai țin minte absolut nimic din perioada respectivă. Mulțumesc…
România Curată: Un moment… dacă nu mai țineți minte legat de procese, puteți spune dacă ați beneficiat de abonamentele oferite ministerului?
Daniel Funeriu: Am jucat o dată sau de două ori tenis cu fiica mea pe acolo. Dar, repet… nu mai țin minte absolut nimic din perioada respectivă. La revedere.
A semnat Andronescu?
Să continuăm lectura presei. La un an și jumătate de la primul articol din Puterea, pe 20 februarie 2012, același ziar scria că și noul ministru al Educației Cătălin Baba ar fi beneficiat de respectivele abonamente exclusiviste (vezi aici). O zi mai târziu, ministerul reacționează printr-un comunicat de presă, intitulat: ”Ministrul Cătălin Baba nu merge la SPA”. În comunicat nu se neagă existența abonamentelor privilegiate pentru șefii Ministerului, ci doar faptul că ministrul ar profita de unul dintre ele. Mai mult, comunicatul face lumină până la un punct: ”Actul adiţional nr. 16.832 de cesionare a Bazei Cutezătorii către Fundaţia Dinu Pescariu pe o perioadă de 25 de ani (până la data de 05.03.2034) a fost semnat de ministrul Ecaterina Andronescu la data de 23.06.2009. Ministrul Cătălin Baba va analiza clauzele contractuale şi modalităţile în care au fost respectate prevederile legale în administrarea bazei.”
Cătălin Baba: ”Pur și simplu n-am găsit actul adițional la minister”
Prima discuție telefonică cu Cătălin Baba. Despre rezultatele analizei promise: ”Din păcate, în mai (2012 – n.a.), am fost trimiși acasă (s-a schimbat Guvernul – n.a.) și nu am apucat să finalizez analiza”. Cătălin Baba afirmă însă că Daniel Funeriu ar fi fost cel care a inițiat procesul. Îi spun că, din informațiile mele, procesul a început în 2005, și s-a încheiat, după cum am arătat mai sus, în mai 2010. Iau în calcul ipoteza existenței a două procese. Despre cel început în 2005, Cătălin Baba afirmă că ”a fost suspendat din motive care îmi scapă”. ”Daniel Funeriu a depus o solicitare de continuare a procesului în 2010, dar în 2011 (informațiile nu s-au confirmat – n.a.), Dinu Pescariu a prezentat un document emis de minister, de prelungire a contractului pe 25 de ani, până în 2034. E un document cu ștampila Ministerului și cu numele lui Ecaterina Andronescu scris la calculator, însă doamna Andronescu susține că nu a semnat așa ceva. În mod normal, ar fi trebuit să existe un exemplar al documentului (a actului adițional prin care se prelungește concesiunea pe 25 de ani – n.a.) la Minister, dar n-am reușit să-l identificăm după număr. Pur și simplu n-am găsit exemplarul documentului la Minister. Documentul a produs însă efecte și procesul s-a încheiat”. Cătălin Baba solicită însă un interval de o oră pentru a se mai documenta un pic și pentru a-și aminti mai multe lucuri.
A doua discuție telefonică (după o oră), cu Cătălin Baba. Ne dumirim că e vorba, totuși, de un singur proces, și insistă că acesta ar fi fost reluat la inițiativa lui Daniel Funeriu. Și ajunge și la actul adițional. ”Da, am găsit actul adițional, pe investigațiimedia.ro”. Începe să citească din el. Îi mulțumesc, și-i spun că o să citesc ce scrie exact în el. Cătălin Baba insistă să vorbesc și cu Daniel Funeriu, pentru a lămuri situația, dacă au fost două procese sau unul singur. Îi spun că l-am sunat, dar n-a răspuns la telefon (a răspuns ulterior, răspunsurile le-ați citit deja, mai sus). Posibilitatea ca procesul să fi fost reluat de Funeriu rămâne, totuși, mică. Procesul a fost suspendat pe 19 ianuarie 2007 și reluat în septembrie 2009. Daniel Funeriu a devenit ministru al Educației în decembrie 2009.
Facilități de 400.000 de euro doar pe hârtie
În a doua discuție telefonică, la fel ca și în prima, Cătălin Baba insistă asupra amănuntului că în perioada cât a fost el ministru, nimeni din minister nu a beneficiat de abonamentele oferite de Fundația Dinu Pescariu, că a verificat acest lucru și că a dat dispoziție ca de respectivele facilități să se bucure elevii, dar nu știe dacă s-a făcut acest lucru, pentru că și-a încheiat mandatul. Amănuntul nu ține doar de cancan. În actul adițional care a pus capăt procesului e vorba de facilități acordate ministerului (vezi mai jos) în valoare de 400.000 de euro/an.
Dacă nimeni nu a beneficiat de ele (sau doar câțiva privilegiați), practic, Fundația Dinu Pescariu nu și-a îndeplinit aproape 80% din obligațiile pe care le avea (chiria fiind de 108.000 de euro/an)! Ar însemna că acele facilități au fost trecute doar ca pretext pentru a justifica chiria derizorie. În raportul pe anul 2012, Curtea de Conturi confirmă că majoritatea acestor facilități nu s-au acordat, prejudiciul cauzat astefl fiind evaluat la peste 1,7 milioane de euro (vezi la final).
Rămâne problema dacă actul adițional este real (și nu a fost legalizată o copie după un fals). Pentru că la minister, cel puțin din câte spune Cătălin Baba, documentul nu e de găsit. Ecaterina Andronescu a declarat și în 2012, și săptămâna trecută, că nu a semnat un astfel de act adițional. Iar ceea ce prezintă investigațiimedia.ro ca fiind actul adițional autentificat la notar, este, de fapt, legalizarea unei copii a teoreticului act adițional! E o diferență importantă, pentru că realizarea unei copii legalizată nu necesită prezența semnatarilor în fața notarului și nici nu se poate face expertiză grafologică după copie!
Să fie originalul legalizat de Fundația Dinu Pescariu un fals? Asta ar răspunde și la întrebarea de ce actul adițional a fost prezentat doar în mai 2010, deși, din septembrie 2009, existaseră alte șase termene la care ar fi putut fi depus. Dar, la aceste întrebări ar trebui să caute răspuns procurorii. Pentru că ori Ecaterina Andronescu minte, ori actul adițional e, de fapt, un fals. Și mai e ceva. Trebuie stabilit dincolo de orice dubiu și dacă persoane din minister și, mai ales, din conducerea ministerului au beneficiat de facilitățile oferite de Fundația Dinu Pescariu. Că nu e doar o problemă de moralitate. Ci și de foloase necuvenite. În dreptul penal i se mai spune și mită. Că mita nu e obligatoriu să se dea în bani.
***
Concluzii de la Curtea de Conturi: Bază de 45 de milioane de euro; potențial de 11,6 milioane de euro/an; încasări de 108.000 euro…
”Nu au fost respectate prevederile legale privind regimul juridic al bunurilor proprietate publică a statului, privind transferul, închirierea/concesiunea şi administrarea Bazei „Cutezătorii” şi a facilităţilor aferente acesteia. Baza „Cutezătorii” (clădiri, terenuri de sport, piscine) era destinată accesului elevilor şi tinerilor, ajutându-i astfel să desfăşoare activităţi ştiinţifice, culturale, sportive şi artistice. Printr-un contract de locaţiune, baza a fost cedată spre folosinţă temporară Fundaţiei „Dinu Pescariu”, care desfăşoară aici activităţi comerciale. În aceste condiţii s-a produs schimbarea destinaţiei inţiale a spaţiilor, imobilelor şi terenului proprietate publică a statului, evaluate în raportul întocmit de un expert ANEVAR la o valoare de piaţă de 45.328.212 euro.
Prin modul cum sunt utilizate imobilele în cauză, scopul programat nu este realizat, iar privit strict prin prisma utilizării eficiente a patrimoniului în cauză, se constată că acesta asigură bugetului de stat un venit anual de 108.000 euro, în timp ce potenţialul său real, conform Raportului de evaluare efectuat în anul 2011, la solicitarea MECTS, de un expert evaluator membru ANEVAR, este de 11.643.648 euro/an. Deşi contractul de locaţiune şi actul adiţional la acesta, nu sunt încheiate în conformitate cu prevederile legale, dacă Fundaţia „Dinu Pescariu” şi-ar fi respectat obligaţiile din contract, ministerul ar fi beneficiat de facilităţi pentru elevi în valoare de 400.000 euro/an. Prin neacordarea acestor facilităţi, în toată perioada cât erau datorate, ministerul a suferit un prejudiciu evaluat la 1.728 mii euro (7.260 mii lei).”
Curtea de Conturi a României, raport pentru 2012, vezi aici, pag.88
Sursa: romaniacurata.ro
Comentariile sunt închise.