O investigaţie EXCEPŢIONALĂ! | Ponta a fost condamnat!…la închisoare, muncă silnică și confiscarea averii

Condamnarea lui Ponta a venit după ce a dezertat, a furat de la colegii din armată și a uzurpat însemnele și uniforma militară. În plus, a mai și evadat. În consecință, Curtea Marțială a hotărât să-l condamne, în absență, la muncă silnică pe viață, degradare militară și confiscarea averii.

Nu este cazul actualului premier al României, ci posibil a unui strămoș al acestuia: Ponta Gheorghe.

În 24 iulie, Victor Ponta a dezvăluit la Arad originea numelui său de familie, spunând că acesta provine de la familia Ponte, originară din Trieste, Italia: “Mă întreabă foarte multă lume de unde e numele de «Ponta». Pot să vă spun că familia mea a venit din Trieste, la Pecica, a fost adusă de către împăratul austro-ungar pentru a construi şi a pietrui drumul de la Pecica la Nădlac”.

Ulterior, în 20 septembrie, Ponta susținut la Antena 3: ”Am primit astăzi un cadou special: dosarul străbunicului meu, cel care s-a născut în Ardealul austro-ungar și în 1917 a trecut în ‪România și a luptat alături de armata română pentru ca în 1918 să aibă loc Marea Unire”. El a spus că pe bunicul său îl chema Ponta Gheorghe și a fost locotenent colonel.

Pe Ponta Gheorghe, erou național la 1918, l-am căutat în jurnalele vremii și nu prea l-am găsit…. Am identificat, în schimb, destul de mulți cu acest nume.

În 1941, prin decretul lui Ion Antonescu, era trecut în rezervă și ridicat în grad de la ”maior de rezervă” la ”locotenent colonel de rezervă”.

Un alt Ponta Gheorghe era trecut din rezervă în retragere ”pentru boli contractate în afara serviciului militar”, având calitatea de ”sublocotenent de rezervă”.

În 1942, lt-col. în rezervă Gheorghe Ponta era secretar la Comisia cifrului de stat.

În 1944, cel mai probabil alt Ponta Gheorghe, era ”elev soldat” și era șters din evidențele școlii de subofițeri transmisiuni pentru dezertare.

În 1944, Ponta Gheorghe era pensionar și lucra ca specialist la Comisia cifrului de stat.

În 1946, caporalul Ponta Gheorghe primește alături de mulți alți militari medalia ”Bărbăție și credință” cu spade clasa a IIa.

Totuși, ceea ce se potrivește cel mai mult cu descriererea făcută de Victor Ponta, în privința unui posibil străbunic, se găsește în sentința publicată în Monitorul Oficial în 1944, care face referire la Gheorghe Ponta de la Pecica (Arad):

”Sentința nr. 1199. Curtea Marțială a Corpului 6 Armată în numele legii și pentru motivele din corpul sentinței, cu unanimitate de voturi și cu acordare de circumstanțe atenuante, condamnă în contumacie (în absență de la judecată, n.m.) pe învinuitul fruntaș t.r. Ponta Gheorghe, contingentul 1944, din regimentul 3 Transmisiuni, cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Pecica, județul Arad, la muncă silnică pe viață, degradare militară și confiscarea averii pentru faptele de dezertare în țară, în timp de război (…); la o lună de închisoare corecțională pentru faptul de risipire de efecte militare(…); la 5 ani muncă silnică și degradare militară pentru faptul de uzurpare de insigne și uniforme militare (…); la o lună de închisoare corecțională pentru faptul de evadare (…); la 1 an de închisoare corecțională pentru faptul de înșelăciune (…); la 1 an de închisoare corecțională și 25.000 amendă corecțională pentru faptul de furt de la militari. Conform art. 101 din codul penal, combinat cu art 482 din codul justiției militare, va executa pedeapsa de muncă silnică pe viață, degradare militară și confiscarea averii. Dată la 28 februarie 1944”.

PS: Probabil că Victor Ponta s-a gândit că are un singur strămoș, acela care s-ar potrivit acum în campanie. A mai aflat lucruri cu această ocazie…

Sursa şi documentele epocii în facsimil: andimanciu.wordpress.com