Despre mea culpa lui Turcescu și o picătură despre… cum m-a racolat SRI. În zilele următoare voi publica întreaga poveste din jurul racolării de către servicii, în paralel cu încercarea mea de a demasca ofițerul acoperit și cum acel articol n-a apărut niciodată. Detaliile mele vor (sau ar trebui) relansa întrebarea: PRESA E LIBERĂ SAU E DOAR UN INSTRUMENT? AL CUI?
Am citit si eu ce a declarat Turcescu la B1 tv în emisiune. Simt la el remușcări pe care le-ar fi putut avea doar un turnător la securitate. E interesant ce i se cerea (dinspre niște servicii așa zis reformate), de trăia o așa dramă. În incidentul meu cu SRI, din perioada mea de la Gândul, (când eu, pe parcursul a trei săptămâni am urmărit să îi înregistrez cum mă racolează, pe pași) demersurile lor de racolare urmăreau ca finalitate ca eu să torn șefi și să dau informații din redacție (contracost sau în schimbul unor informații privilegiate), probabil urmare a documentelor despre Geoană-Intact pe care le aveam (ulterior am aflat de un coleg din redacție apropiat de servicii, iar confirmarea mi-a fost făcută chiar de către un oficial SRI, la o vreme după), motivul pentru care am fugit de ei a fost acel sentiment că aș putea deveni o IUDĂ.
Tot groaza de sentimentul de IUDĂ e și motivul pentru care multă vreme nu i-am dat în gât pe reputații editori și patroni de reputat trust media care mi-au cenzurat anchetele de pe Investigații Cenzurate, chiar dacă o meritau cu prisosință și care acum o merită și mai abitir.
Citeste articolul integral: investigatiicenzurate.wordpress.com