O stea a Pieţei Universităţii ar fi împlinit 50 de ani!

ÎN MEMORIA MARELUI EROU CRISTIAN PAŢURCĂ – VEŞNICĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI ADÂNC RESPECT !!!

Astăzi, 10 septembrie 2014, Marele Erou Cristian Paţurcă ar fi împlinit 50 de ani.

“Am trăit pentru ţara mea, pentru poporul meu şi pentru regele meu”.

În Decembrie 1989 Cristian Paţurcă se afla la Sala Dalles, înfruntând destinul său dramatic, înfruntând gloanţele ce îi şuierau pe lângă urechi. Atunci si-a pierdut logodnica, Ruxandra Mihaela Marcu, şi solitul vocal al formaţiei cu care cânta, Mihai Gâtlan. În ultimul interviu acordat, spunea: „E o vorbă: glonţul care ţi-e ţie destinat, nu-l auzi. Ei, eu le-am auzit pe toate.”

Cristian Paţurcă a făcut parte din Asociaţia “21 Decembrie 1989”, prima asociaţie de revoluţionari din Bucureşti, formată din cei care, în 21 Decembrie 1989 au manifestat împotriva dictaturii, în faţa forţelor de represiune ale sistemului criminal comunist. În semn de omagiu şi adânc respect, prieteni şi susţinători alături de Asociaţia “21 Decembrie 1989” au contribuit la ridicarea unui Monument în Piaţa Universităţii, în memoria revoluţionarului Cristian Paţurcă, iar la 22 aprilie 2011 a avut loc dezvelirea Monumentului de către Vlad Paţurcă, fiul cantautorului, şi dl. Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie 1989”, care declara emoţionat: “Cu ajutorul lui Dumnezeu am reuşit să punem aici, în locul unde s-a murit pentru libertate, arma noastră: chitara lui Cristi Paţurcă şi Vali Sterian; Cristi Paţurcă a fost mereu primul şi cel care a deschis scena şi a fost întotdeauna la înaintare.” Monumentul a fost renovat în iunie 2013 de către Asociaţia “21 Decembrie 1989”, acţiune în care s-a implicat cu tot sufletul mai mulţi membrii ai asociaţiei.

Numele lui Cristian Paţurcă este legat de manifestaţia din Piaţa Universităţii din 1990, el fiind nu numai interpretul “Imnului Golanilor”, ci şi un activist înflăcărat al protestului maraton.

În 27 aprilie 2010, artistul a primit Crucea Naţională “Serviciul Credincios – clasa a III-a”, distincţie acordată de preşedintele Traian Băsescu, la 20 de ani de la manifestaţia din Piaţa Universităţii.

Un suflet extraordinar şi un om special, Cristian Paţurcă a fost “unul din ultimii romantici ai Revoluţiei şi tranziţiei postcomuniste”, aşa cum l-a numit fostul preşedinte Emil Constantinescu, vorbind despre cantautor într-o declaraţie pentru Mediafax, precizând “Îi sunt recunoscător pentru sprijinul mereu spontan şi dezinteresat, pe care n-am ştiut întotdeauna să-l întorc cum şi cât trebuia. Şi-a aflat locul firesc în Piaţa Universităţii, care l-a şi proiectat în conştiinţa şi în memoria noastră. Cristian Paţurcă şi-a legat numele de Imnul golanilor care va rămâne simbolul unor vremi în care oamenii au fost gata să lupte şi chiar să moară pentru un ideal. O sete teribilă de iubire, de prietenie, de veselă petrecere, temător de singurătate, a trebuit să înfrunte boala, nepăsarea altora şi propria sa viaţă. A cântat cum a trăit şi a trăit cum a cântat. Poate că acum îşi va găsi liniştea şi în cer se va aprinde o stea. O stea a celor care îşi risipesc clipele şi talentul, dăruite în această lume, pentru a-i ilumina pe ceilalţi”, a spus fostul şef de stat.

Cristian Paţurcă a înregistrat un CD cu colinde intitulat “Tu eşti iarna”, în memoria eroilor căzuţi în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989.

Ultima apariţie publică notabilă a artistului a fost în iunie 2010, când a susţinut un concert aniversar, prilej cu care şi-a lansat cartea “Mi-e greu titlul de erou”. De ce îi este greu titlul de erou? Pentru că îi este tare greu, ar răspunde Paţurcă, dar cel mai tare îi apasă nu umerii, ci sufletul.”Umerii sunt apăsaţi de boxele pe care le-am cărat în spate”.

Prietenii l-au iubit şi apreciat foarte mult.

Dl. Teodor Mărieş, Preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie 1989” şi prieten foarte bun al lui Cristian Paţurcă, mărturisea despre sufletul atât de înflăcărat şi darnic al acestuia: “El era un optimist. Voia să compună cântece în continuare. Ar fi vrut să scoată câte un CD pe lună, dacă ar fi putut.”

Un alt prieten al lui Paţurcă, generalul în rezervă Dan Voinea, spunea “Cântecul lui Paţurcă seamănă cu Marseilleza, care îi mâna pe soldaţii francezi în luptă”.

Cristian Paţurcă va rămâne în memoria colectivă în primul rând prin versurile din ”Imnului Golanilor”:

IMNUL GOLANILOR

“A fost odată ca-n poveşti, a fost în România,
O gaşcă mare de golani ce-au alungat sclavia.
Noi nu ne-am confundat nicicând cu oamenii de bine,
Numiţi şi neocomunişti, şi fără de ruşine.

Mai bine haimana decât trădător,
Mai bine huligan decât dictator,
Mai bine golan decât activist,
Mai bine mort decât comunist! (refren)

Vrem libertate, nu comunism şi nici schimbări de formă
Şi de aceea, securişti, să nu ne puneţi normă.
Noi nu vrem neocomunism, nici neolibertate,
Democraţii originale şi nici minciuni sfruntate.

Ne-aţi întrebat ce vrem aici, dar ştie toată ţara,
Noi susţinem punctul 8 de la Timişoara.
A căzut 473, ce ţinea TVR,
Legată în lanţurile ei, dar tot degeaba e!

Alegeri fără comunişti,fără nomenclatură,
Şi nu vă temeţi de golani fără coloratură.
Din cei care-au murit aici, ne-am reîntors năluci
Să nu mai fie cum a fost măcelul de atunci.”

Cristian Paţurcă a murit pe 18 ianurie 2011 la vârsta de 46 de ani, după o lungă bătălie cu o boală necruţătoare. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu, pe Aleea Artiştilor, fiind vecin cu Tatiana Stepa şi Florian Pittiş.

“Paţurcă a fost plin de viaţă până în ultima clipă”, mărturisea cu emoţie dl. Teodor Mărieş, liderul Asociaţiei “21 Decembrie 1989” şi totodată unul dintre apropiaţii artistului.

În ziua înmormântării, la sediul Asociaţiei “21 Decembrie1989”, ziarul Adevărul relata cum la un moment dat un revoluţionar, cu voce răguşită, o întrebat tare: “Unde sunt şobolanii roşii să vadă câtă lume e aici pentru Cristi?” Drept răspuns, s-a auzit doar „Imnul Golanilor”. Cântau revoluţionarii şi prietenii lui de parcă ar fi vrut să îi audă şi Cristian Paţurcă! Unii strângeau pumnii, alţii îşi ştergeau lacrimile, o unitate cum numai între „golani” sau revoluţionari mai vezi! Fiecare dintre ei avea lipit pe piept, cu o mândrie pe care nu o ascundea nimeni, o hârtie pe care scria cu litere de-o şchioapă: „GOLAN”. “

Nu te vom uita niciodată, Cristian Paţurcă!

EROII NU MOR NICIODATĂ!