Fostul judecător Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM – actualmente avocat – explică într-o postare pe blogul său de ce dacă Traian Băsescu ar da publicității care dintre candidații la președinție a fost sau este „ofițer acoperi”, șeful statului n-ar încălca legislația.
Neacșu arată că, deși existența unor ofițeri acoperiți este permisă de lege, iar diviulgarea informațiilor despre aceștia constituie infracțiune, nu există protecție în fața unei eventuale deconspirări în cazul acelor ofițeri acoperiți care dețin respectiva calitate în mod ilegal.
„Este indiscutabil ca, potrivit legii, serviciile care activeaza in domeniul securitatii nationale, serviciile secrete, au dreptul sa foloseasca in activitatea lor ofiteri acoperiti sau agenti infiltrati. Nici cea mai fina diplomatie ipocrita a declaratiilor responsabililor nu a putut acoperi acest adevar evident. Legea este explicita. De exemplu, “Personalul operativ al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizarea a sigurantei nationale.” Reglementari similare exista si in ce priveste celelalte structuri secrete. Agentii acoperiti in presa scrisa, in televiziune, corporatii, in avocatura, in mediul economic privat in general sunt cat se poate de legali”, explică Neacșu într-o postare pe blog.
Fostul judecător arată că informatiile referitoare la agentii acoperiti sunt informatii clasificate drept secrete de stat, iar divulgarea lor fara drept constituie infractiune. „Sau, cum spune chiar legea (art. 45 alin 2 din Legea nr. 14/2002), documentele, datele si informatiile Serviciului Roman de Informatii pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare. Prevederi legale similare exista si cu privire la datele si informatiile celorlalte servicii secrete. Potrivit art.303 din noul cod penal al romaniei, divulgarea, fără drept, a unor informatii secrete de stat, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi”, arată Neacșu.
Fostul membru CSM arată însă că NU constituie infractiune divulgarea unor informatii „care prin ele insele se refera la savarsirea unor infractiuni, a unor abateri disciplinare sau care in general sunt rezultatul incalcarii legii”. Neacșu arată că, de exemplu, ofițerii de informații nu pot fi nici măcar membri de partid. Evident, lor le este interzis să fie parlamentari sau miniștri.
„Poti divulga un ofiter al serviciilor secrete daca acesta nu se bucura de protectia legii, respectiv daca activeaza acoperit/infiltrat prin incalcarea legii. In statutul cadrelor apartinand serviciiilor de informatii sunt stabilite o serie de incompatabilitati.Legea nu protejeaza in aceasta situatie o eventuala situatie de acoperire sau infiltrare. De exemplu, personalul SRI nu poate face parte din partide politice. Aceasta inseamna ca, din punct de vedere strict legal, un presedinte de partid, presupunand ca acesta este membru de partid, nu poate fi agent acoperit sau infiltrat. Interdictia se refera chiar la simpla calitate de membru de partid. Daca totusi este, il poti divulga. Interdictia generala privind incompatibilitatea totala a functiilor exista cu privire la parlamentari si la personalul din justitie. Potrivit reglementarilor in vigoare, nu pot exista agenti infiltrati acoperiti in randul senatorilor, deputatilor, judecatorilor, procurorilor, grefierilor, magistratilor asistenti de la ICCJ. In randul acestor profesii nu este posibil, legal vorbind, sa existe lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii”, precizează fostul judecător, care demonstrează astfel de ce Traian Băsescu n-ar încălca legea dacă l-ar deconspira pe „candidatul acoperit”.
„Din cealalta perspectiva urmarita de mine, divulgarea unor astfel de persoane nu numai ca nu este infractiune dar contribuie la reinstaurarea legalitatii(…) Una peste alta, darea in vileag a ilegalilor ar fi o fapta buna si nu presupune riscuri”, spune fostul membru CSM.
Acesta apreciază că, având în vedere reglementările legislative pe care le-a expus, intențiile lui Traian Băsescu vizează „un fost parlamentar sau un fost magistrat”.
„Pot pune ramasag cu oricine se prinde ca amenintarea cu divulgarea calitatii de agent acoperit al unui serviciu de informatii actual priveste, tocmai pentru a se scapa de repercursiunea legii penale, un fost magistrat sau parlamentar angrenat in acest moment in cursa prezidentiala. Incheierea silogismului. As miza chiar mai mult direct pe un fost magistrat. De data asta doar pura intuitie. Desigur, daca nu este o cacealma”, mai scrie Toni Neacșu, care încheie într-o notă umoristică: „Candidatul deconspirat nu ar trebui totusi sa-si faca griji, va avea viitorul asigurat. Potrivit legii, SRI si SIE (puschea pe limba!) asigura protectia si incadrarea in munca a cadrelor militare si a salariatilor civili care, lucrand acoperit, sunt deconspiraţi”.
De remarcat dintre cei care se anunță drept candidați la prezidențiali, singurii foști magistrați sunt Monica Macovei și Victor Ponta, ambii foști procurori. Pe de altă parte, Ponta a îndeplinit și cealaltă calitate care nu l-ar proteja în fața unei eventuale deconspirări legale: cea de parlamentar. Pe de altă parte, în cazul în care el ar fi „acoperitul” la care se referă președintele, Klaus Iohannis ar fi fost protejat de o posibilă deconspirare dacă a renunțat la prezumtiva calitate odată cu intrarea în PNL în anul 2013 (anterior Iohannis n-a fost membru de partid, n-a fost parlamentar, și nici magistrat).
