Evitaţi etnobotanicele electorale!

Au apărut primele sondaje despre competiţia prezidenţială supremă a toamnei. Pe surse. Normal că „pe surse”…
Etnobotanicele sînt „entităţi” care vînd iluzii confortabile, care propun paradisuri artificiale. La fel şi „etnobotanicele” de nişă – cele politice, de genul sondaje de opinie. Iata fapte (mă rog, e un fel de a spune „fapte”, imediat detaliez de ce anume folosesc ghilimele): septembrie, 04, 2014 – în mediul virtual (nu atît de virtual încît să nu creeeze realitate cît se poate de palpabilă, de concretă) se „şăruiesc” primele sondaje care măsoară cotele electorale ale pretendenţilor la preşedinţia României. A celor, desigur, cunoscuţi şi anunţaţi pînă la această dată, cînd mai sînt doar puţine zile pînă cînd vom cunoaşte cu maximă exactitate lista finală a candidaţilor acceptaţi legal.
Vreţi cifrele? Le transcriu, dar precizez: o fac doar pentru can-can, nu pentru rigoare, nu pentru ştiinţă, nu întru sociologie onestă. Le transcriu, dar vă invit, cu multă insistenţă, să le salvaţi undeva şi, dupa două luni – cînd multe lucruri vor ajunge la un deznodămînt, fie limpede, fie tulbure – să le revizitaţi. Va fi foarte util, vă asigur.
Într-un presupus (repet – presupus, fiindcă, în nici unul din cele două cazuri, nu avem nici o confirmare) sondaj INCSOP, Victor Ponta conduce plutonul candidaţilor, cu 34% dintre intenţiile de vot. Locul secund, ar fi al lui Klaus Johanis, cu 29%, iar poziţia a treia, Monica Macovei, cu 11%. Pe patru, Călin Popescu-Tăriceanu, cu 10% şi pe locul 5, Elena Udrea, cu 9%. Numărul 6, la mare distanţa: Kelemen Hunor, cu 4%. Într-un alt presupus sondaj şi, zice-se, livrat mai multor clienţi, al IRES, ierarhia se menţine, dar cifrele sînt, în unele privinţe, mult modificate. Locul 1, Victor Ponta: 30%. Locul 2, Klaus Johanis: 28%. Locul 3, Monica Macovei: 15%. Locul 4, Călin Popescu Tăriceanu: 10%. Locul 5, Elena Udrea: 8%. Locul 6, Kelemen Hunor: 4%.
Aşadar, din unghi de vedere sociologic, cele două „măsurători” au, la ce avem despre ele ca date complementare, o valoare care tinde spre zero. Valoarea lor e una preponderent mediatică şi tactică. Sondajele cu pricina sînt împinse în faţă ca să provoace, ca să mute ceva anume, ca să acopere un gol şi ca să intrige. Sînt, cum se spune, documente de presă „servite” – intenţia de manipulare nu poate,prin urmare, să fie exclusă. Din nou tehnic vorbind, cele două sondaje scăpate în spaţiul public „pe surse” nu au nici măcar date minimale pentru a fi luate în serios – cartea lor de vizită este aproape inexistentă. Nu se ştie perioada în care au fost recoltate datele, nu se ştie după ce metode, nu se ştie cine e comanditarul, ce marja de eroare şi multe multe altele. Concret, mai nimic – ceea ce e arhisuficient ca pună serios pe gînduri pe cineva care vrea cu adevărat să ia un puls profesionist sociologic al momentului pre-electoral.
Mai sînt două chestiuni de adăugat. Prima: chiar dacă sînt grosolan de false (aşa cum par ), chiar dacă, la limită, nu există în spatele acestor date scăpate „pe surse” nici o cercetare sociologică, asta nu înseamnă că ele nu pot produce efecte. Pe acest fapt probabil că s-a şi mizat cînd au fost „scăpate”. A doua chestiune e de fapt un citat: „mulţi oameni vă vor bine; nu vi-l lăsaţi luat” (S. J. Lech). Da, şi politicienii, dar şi cei care îi butonează sînt şi ei oameni, să ştiţi…

Sursa: oradetimis.oradestiri.ro