Acești PNL-iști săraci și zgîrciți cu donațiile către partid

Dacă te uiți atent la lista cu sumele provenite din finanțările private ale PNL-ului, de anul trecut, publicate în Monitorul Oficial în 26 martie 2012, ai zice că partidul ăsta e format din pensionari și asistați social. Crin & Compania au reușit să adune anul trecut doar 4.546.571 RON din cotizații. În acest buget se regăsesc și cei 311.440 RON plătiți de 30 de membri de partid drept cotizație, fiecare dintre ei achitînd o sumă mai mare decat valoarea a zece salarii minime brute pe economie. Curios lucru, printre acești 30 de membri de partid se regăsesc doar cîteva nume sonore din întreaga pleiadă de șefi, ștabi și baroneți ai PNL. În plus, de la persoane fizice, pe post de donații, liberalii au mai strîns 985.556 RON. Acești bani au fost adunați de la 33 de persoane care au donat sume în valoare de peste 10 salarii minime brute pe economie și, la fel ca în cazul cotizațiilor membrilor de partid, printre ei se găsesc doar cîțiva dintre membrii marcanți ai PNL ori dintre potenții financiari ai partidului. În ceea ce privește donațiile făcute de persoane juridice, cele care depășesc valoarea a 10 salarii minime brute pe economie, PNL-ul a reușit să convingă doar 10 agenți economici să doneze partidului bani sau bunuri. Valoarea totală a acestora se ridică la 165.598 RON. La toate aceste sume se mai adaugă 204.774 RON, proveniți din alte surse. În total, anul financiar 2011 a însemnat pentru PNL donații și cotizații totale de sub 6 milioane RON. Ridicol, nu?

Milionarii partidului n-au avut dare de mînă

În rîndurile partidului condus de Crin Antonescu se regăsesc unii dintre cei mai bogați români, și asta fără să-l punem la socoteală pe Dinu Patriciu, cel mai miliardar dintre miliardarii patriei. Cu toate astea, printre numele sonore, cele cunoscute la ei prin județe ori campionii de pe la sate ai partidului, care au făcut donații mai mari de 10 salarii minime pe economie, îi regăsim doar pe: deputatul de Vaslui Dan Bordeianu, deputatul de Arad Mihăiță Calimente, președintele PNL Sibiu Mircea Cazan, deputatul de Brașov Mihail Donțu, președintele Consiliului Județean Călărași, Răducu Filipescu, deputatul de Brașov Gheorghe Gabor, președintele PNL Sector 1, Vlad Moisescu, fostul ministrul pentru IMM și președinte al PNL Satu Mare, Ovidiu Silaghi, deputatul de Brăila Diana Tușa, fostul secretar general al Guvernului și ministru pentru relația cu Parlamentul, actualmente deputat PNL de Dolj, Mihai Voicu ori pe europarlamentarul Renate Weber. De asemenea, printre cei care au făcut donații partidului, în calitate de persoane fizice, se mai regăsesc și Cătălin Cherecheș, fost deputat PSD, apoi PNL și în prezent primar de Baia Mare, fostul primar general al Bucureștiului, Crin Halaicu sau senatorul PNL de Iași, Varujan Vosganian.

Pe lîngă președintele partidului, Crin Antonescu, din lista celor care au donat la partid lipsesc personalități precum: Aristotel Căncescu – vicepreședinte PNL și președinte CJ Brașov, Daniel Chițoiu – vice PNL, deputat și fost președinte al ANAF; Relu Fenechiu – vice PNL și deputat de Iași; Lucian Iliescu – vice PNL și primar al municipiului Giurgiu; Rareș Mănescu – vice PNL, președinte PNL Sector 6 și candidat la primăria aceluiași sector; Norica Nicolai – vice PNL și europarlamentar; Romeo Stavarache – vice PNL și primar de Bacău; Teodor Atanasiu – fost ministru al Apărării și fost șef al AVAS, în prezent deputat de Alba; Ilie Bolojan – fost șef al SGG, actualmente primar în Oradea; Mariana Cîmpeanu – fost ministu al Muncii, în prezent deputat de Hunedoara; Andrei Chiliman – primarul Sectorului 1; Mircea Moloț – șeful CJ Hunedoara; Marius Nicoară – senator PNL și fostul șef al CJ Cluj; Nini Săpunaru – deputat PNL de Vrancea; Radu Stroe – deputat PNL de București și fost ministru coordonator al SGG; Cristian Adomniței – deputat de de Iași și fost ministru al Educației; Puiu Hașotti – senator de Constanța și liderul grupului PNL din Senat; Călin Popescu Tăriceanu – deputat de Ciofliceni, Ilfov și fost premier. Și asta dacă e să rostim doar numele sonore din Biroul Politic Central al Partidului care nu și-au pus conturile la bătaie. Oficial.

De altfel, printre sponsorii partidului nu se regăsesc nici firme mari ale unor membri marcanți ai PNL și nici sumele donate nu se ridică la pretențiile și prestigiul partidului. Bașca, dintre cele 30 de firme care au donat liberalilor bani sau bunuri anul trecut, două au făcut-o în mod ilegal. Provision Software Division SRL a donat bunuri în valoare de 12.548 RON, cu toate că are datorii la stat în valoare de 1.273.108 RON și au fost începute procedurile de executare silită. O altă societate, Witext SA, a donat 10.000 RON, în ciuda faptului că are datorii către stat în valoare de 502.291 RON, datorii pentru care i-au fost acordate înlesniri la plată.

În comparație cu donațiile primite în anul 2010, liberalii au simțit – cel puțin la nivel oficial, al banilor declarați – o scădere semnificativă. Dacă în ceea ce privește sumele totale adunate din cotizații în anul 2010, acestea s-au situat, ca și anul acesta, în jurul sumei de 4 milioane RON, în schimb sumele obținute din donații au scăzut de la 1,8 milioane în 2010 la 1,1 milioane în 2011.

Cel mai mare sponsor al PNL este un personaj necunoscut: Ștefan Jicol

Cel mai mare finanțator al PNL în 2011 a fost no-name-ul politic Ștefan Jicol. Acesta a reușit să doneze 153.000 RON iar soția acestuia 50.000 RON. De altfel, acesta a donat și în 2010 peste 140.000 RON. Ștefan Jicol este un personaj interesant din PNL, total sau aproape total necunoscut publicului. Cu soție avocat, acesta trăiește din rente. Nu a avut funcții publice vizibile și nu a făcut bani prin intermediul partidului, așa cum e cazul multor șefi și șefuleți din politică. Imediat după 1990, Jicol a fost angajat de către o firmă din Anglia și trimis la muncă în Japonia. Întors de acolo, a investit în imobiliare și azi trăiește din activitatea de rentier. Omul s-a implicat activ în PNL însă astrele politice nu s-au aliniat niciodată în favoarea lui. Prin 2004, după ce Stolojan fusese ales președinte al PNL și se întemeia alianța DA, Jicol a făcut greșeala fatală și a criticat stăpînirea politică a partidului. Ba chiar a făcut-o într-un spațiu semi public, un grup pe internet numit “agora”, unde puteau să se desfășoare toți părerologii partidului. Firește, a fost executat rapid și exclus din PNL, cu toate că și pe atunci – ca și acum – omul dona la partid fără să-și vadă banii transformați în funcții publice pentru sine ori contracte sau alte beneficii. Bașca, la momentul excluderii sale, era unul dintre principalii finanțatori ai ISL (Institutul de Studii Liberale). Prin 2008, Jicol a reușit o reapropiere de PNL, respectiv de Vlad Moisescu, șeful de la Sectorul 1 și sforar la nivelul PNL București. Și, după cum se vede, a revenit la vechile metehne de sponsor.

Cum se întîmplă lucrurile de fapt

Aceste date oficiale sînt, evident, un fel de vrăjeală politică. O gargară ieftină precum sloganurile din campanie cu “alegeți-ne și o să facem să fie bine”. În mod normal, activitatea în partid, în ce privește donațiile, se întîmplă așa: există cotizații pe care le plătesc sau nu membrii simpli ai partidului, cei care n-au vreo miză în jocul politic. Membrii din birourile de conducere ale partidului, la orice nivel, au o cotizație mai mare, stabilită de comun acord, la nivelul structurii. Apoi, există donațiile pentru campanie. În acest caz, fiecare organizație stabilește un cuantum pentru fiecare post de consilier local sau județean – pentru locuri eligibile și una mai mică pentru locurile considerate semi-eligibile – pe care fiecare candidat trebuie să o aducă, fie de la el, fie prin intermediul unor sponsori, persoane fizice sau juridice. Mai apoi există un coș la nivel județean în care trebuie să cotizeze fiecare candidat la vreo funcție publică, din care se fac cheltuielile de grup, pentru întreaga organizație. În ce privește campania pentru alegerile parlamentare, fiecare candidat trebuie să aducă – de la el sau prin sponsorizări – o anumită sumă de bani, plus o altă sumă care e strînsă la centru, pentru campania la nivel central. Evident, la toate aceste donații și contribuții făcute în mod organizat, ca rezultat al înțelegerilor la nivel de organizație, se mai adaugă donații și sponsorizări de la persoane cu interes în obținerea unor funcții după campanie, de la firme și oameni potenți financiar care sînt apropiați ai liderilor politici și așa mai departe.

După oricare tip de alegeri urmează ceea ce în business se numește ROI (return of investment). Adică, fiecare persoană, membru sau ne-membru de partid, care a obținut ceva prin intermediul acestuia – fie că vorbim de parlamentari, miniștri, secretari de stat, consilieri județeni ori locali, șefi sau adjuncți de deconcentrate, ori tot ce înseamnă poziție publică atinsă prin intermediul partidului, cotizează un cuantum din salariu/venituri. De regulă, un consilier local sau județean ori un șef sau șefuleț de deconcentrată donează partidului 10% din venituri/salariu, iar în cazul funcțiilor mai mari, la nivel central, de parlamentar ori membru în aparatul central al Guvernului, procentul este chiar mai mare.

Astfel, este greu de crezut că sursele de finanțare ale unui partid serios, cum e PNL, se ridică doar la nivelul celor declarate oficial, de nici 6 milioane RON anual.