Misterul în legătură cu desemnarea Corinei Crețu drept candidata României pentru un post de Comisar s-a dezlegat luni, 1 septembrie 2014, cînd Valeriu Zgonea, vesel precum Alecsandri din postarea poetului, a dezvăluit presei că în 30 iulie 2014 Victor Ponta optase deja pentru nepoata lui Ion Iliescu din toate punctele de vedere, duduia Corina Crețu, în defavoarea lui Dacian Cioloș.
Vreun PSD-ist fără contract cu statul, adică sincer PSD-ist, lucru de raritatea unui înger cu sex, ar putea obiecta că patriotul Victor Ponta a luat în calcul posibilitatea respingerii lui Dacian Cioloș și a trimis Comisarului European, împreună cu titularul, și rezerva.
Scrisoarea sună așa:
„Dacian Cioloş este prima propunere pentru un portofoliu care ar acoperi dezvoltarea regională şi agricultura.
Dacă prima noastră propunere nu corespunde arhitecturii pe care o aveţi în vedere pentru viitoarea Comisie, am dori să luaţi în considerare candidatura doamnei vicepreşedinte al PE, Corina Creţu, pentru un portofoliu care va fi discutat cu dumneavoastră ulterior”.
De băgat de seamă:
Dacian Cioloș e anunțat din start ca nefiind o prioritate pentru România. De regulă, comisarii din partea diferitelor state sunt desemnați nu după cum vor mușchii Comisarului, care joacă la UE rolul unui soi de premier al Guvernului Uniunii, ci după cum o țară face lobby pentru candidatul ei. În cazul lui Dacian Cioloș a fost limpede că România nu ținea neapărat la numirea drept Comisar, cîtă vreme însuși Guvernul era pregătit pentru respingerea respectivului.
Corina Crețu e propusă în sine, nu neapărat pentru un anumit Departament. Scrisoarea lasă să se înțeleagă că România acceptă pentru Corina Crețu orice post, numai să să capătuiască și ea cu ceva.
Opțiunea pentru Corina Crețu în defavoarea lui Dacian Cioloș explică și secretomania antidemocratică, dar PSD-istă, în care a fost ținută propunerea. Dacian Cioloș se bucură în România de un prestigiu imens în comparație cu Corina Crețu, confundată cu o dactilografă a lui Ion Iliescu. Dacă s-ar fi aflat, scandalul ar fi fost imens.
S-a spus că Victor Ponta a desemnat pentru un post de importanța celui de Comisar din partea României o membră a Familiei politice socialiste.
Nimic mai greșit.
Victor Ponta n-a acționat nici măcar în numele PSD.
Cea mai bună dovadă:
Conducerea PSD habar n-a avut de propunerea cu Corina Crețu.
Mai ales că dactilografa nu se bucură de prea mare respect în rîndurile liderilor PSD.
Victor Ponta a pricopsit o membră a Famigliei sale cu un post atît de însemnat.
N.B. Dacă dactilografa lui Ion Iliescu s-a pricopsit, pentru activitatea sa intensă, cu ditamai postul de comisar, cu ce post se va căpătui, tot pentru activitatea sa intensă, dactilografa lui Victor Ponta, Anca Alexandrescu?
Sursa: cristoiublog.ro
Mda. Bun eufemismul. Dezvoltăm: Duios dactilografa dactilografia… Dar, ce dactilografia? Iaca:
„Fostul consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu, Eugen Mihăescu, o descrie însă magistral într-o carte de memorii din care se înţelege că el a introdus-o pe Corina Creţu în patul lui Ion Iliescu, înşelând vigilenţa tovarăşei Nina. Autoritatea sa este cu atât mai consistentă cu cât rezultă că acesta i-a fost mentor, tutore, şi totodată binefăcător, deoarece el i-a salvat vederea Corinei Creţu, plătind din banii săi prima sa operaţie executată de un chirurg eminent american.
Cităm din memoriile sale: „Chiar dacă n-a avut câştig de cauză, Corina a învăţat lecţia şi a ştiut să profite de situaţie lăsând să se înţeleagă la Cotroceni că eu sunt protectorul ei. Aceasta a fost tehnica pe care a întrebuinţat-o, de atunci încolo, ca să reuşească să avanseze din umila poziţie de documentarist la cea de purtător de cuvânt al preşedinţiei. Trebuie să admit că a ştiut să aibă grijă de propria carieră! Şi nu i-a fost uşor!
Asemenea unei curtezane versate, răspândea zvonul că ar fi încurcată cu unul sau altul dintre politicienii partidului. Întotdeauna altul decât cel care era amantul ei în realitate şi, mai ales, unul superior ierarhic. Azi se auzea că e cu Oprescu şi, de fapt, era cu Fulga şi tot aşa.
Corina şi-a construit cariera cocoţându-se pe umerii bărbaţilor prin patul cărora a trecut, dar păstrând un aer inocent, care a reuşit să o păcălească până şi pe suspicioasă doamna Nina. Soţia preşedintelui a primit-o pe Corina în casă şi a luat-o sub aripa ei oblăduitoare.“
Eugen Mihăescu oftează dezamăgit spunând că fostă ziaristă nu „mai aminteşte de faţă de cartier băgăcioasă, lipicioasă ca o gumă de mestecat, care ţi se lipeşte de deget, o scuturi şi ţi se lipeşte de toată mâna“. Timpul şi funcţiile ar fi metamorfozat-o pe tânăra Corina într-o “tanti cu mărgele“ care şi-a „pierdut tot hazul“. „Atunci când am cunoscut-o, era un măr domnesc. E drept că înăuntru era un vierme…“, concluzionează Mihăescu.” (sursa: roncea.net)
Comentariile sunt închise.