Lăsaţi milioanele de români din diaspora să voteze, domnule Ponta. Respectaţi Constituţia!

Două statistici oficiale. Prima: la data de 6 mai 2014, ministerul român de Externe i-a comunicat deputatului Florin Pâslaru că numărul românilor cu domiciliul sau reşedinţa în statele UE este de circa 3,5 milioane. Estimarea se bazează pe informaţiile autorităţilor naţionale din statele UE – subliniez acest element pentru a aduce un plus de credibilitate. Câteva ţări – precum Franţa sau Irlanda – nu impun obligativitatea înregistrării cetăţenilor străini, dar, chiar şi aşa, putem considera realistă estimarea că 3,5 milioane de români se află doar în spaţiul Uniunii. A doua statistică: Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, la 18 august, că, pe baza datelor furnizate de Direcţia Generală de Paşapoarte, numărul alegătorilor români în străinătate este de doar 530.652 de persoane. Comparaţi: MAE – 3,5 milioane doar în spaţiul UE (prin extrapolare, putem estima că circa 3 milioane au drept de vot), AEP – 530.662. Cam mare diferenţa, nu?

Scriu acest articol ca unul care este parte a diasporei şi care, cu resursele pe care le are la dispoziţie, a încercat să se implice. Sunt unul din sutele de mii de români care locuiesc în SUA (estimările variază între 370.000 şi 550.000). La alegerile pentru Parlamentul European m-am adresat consulului onorific la Dallas şi mi-am oferit sprijinul material pentru organizarea unei secţii de votare. Nu s-a putut! De aceea, acest articol este şi parte a unei fireşti supărări personale, dar, pe de altă parte, cred că trebuie să privim spre viitor şi să ne punem întrebarea cum făcem să nu-i îndepărtăm complet de ţară pe milioanele de români care, temporar sau nu, lucrează în străinătate. Ca o paranteză, am asistat în aceşti ani la dificultăţile în creştere pe care statul român le-a făcut celor din străinătate. Imediat după căderea regimului comunist, pentru obţinerea unui un certificat de naștere sau a unui pașaport era necesară o declarație pe propie răspundere și o copie xerox a unui document din străinătate sau un act expirat, costul serviciilor fiind simbolic, câteva zeci de dolari. Acum, obţinerea acestor acte necesită o lista lungă de documente și costul serviciilor se poate adună la mii de dolarii, plus deplasarea la ambasadă.

Revin la datele anterioare şi întreb: cum este posibil ca MAE să anunţe că sunt 3,5 milioane de români doar în spaţiul UE, iar AEP să declare doar 530.652 de alegători în străinătate? Estimarea corectă ar fi că, la acest moment, aproape patru milioane de români, aproximativ 20% din populaţia ţării, se află peste hotare. Orice guvern responsabil ar încerca să le ofere condiţii să voteze în număr cât mai mare. Asta i-ar face să se simtă implicaţi în viitorul României, ar creşte şansele ca ei să contribuie şi pe viitor la dezvoltarea ţării. Nu se întâmplă acest lucru, iar guvernarea Ponta a scos la suprafaţă vechile frustrări ale PSD, care niciodată nu a obţinut votul diasporei. Momentul de vârf s-a înregistrat în 2009, când românii din străinătate au fost puşi la zid de Adrian Năstase şi colegii săi din PSD şi PNL pentru că au votat cu Traian Băsescu. Pedeapsa a venit în 2014: o ordonanţă de urgenţă îi obligă pe cetăţenii cu domiciliul în străinătate să se înregistreze la misiunile diplomatice, cu o lună înaintea alegerilor. O complicaţie inutilă care, ştiută fiind reticenţa diasporei faţă de „diplomaţii” români, nu face decât să-i alunge pe aceşti alegători de la urne. Opoziţia parlamentară a tăcut la adoptarea acestei măsuri ceea ce, din punctul meu de vedere, o face, din păcate, complice la măsurile guvernului Ponta.

Politica PSD de înstrăinare a românilor plecaţi peste hotare are efecte, inclusiv economice: în 2013, românii din străinătate au trimis acasă 4,23 miliarde de euro, faţă de 4,55 miliarde de euro în 2012. Nu vreau să vă încarc cu cifre şi date, dar se observă că banii trimişi de românii care muncesc în străinătate sunt tot mai puţini, de la an la an. Este semnul că au tot mai puţine planuri să revină.

Mai sunt mai puţin de 75 de zile până la prezidenţiale. Cred că este momentul ca întreaga comunitate de români din diaspora să spună că vrea să i se respecte dreptul constituţional de a vota. Firesc ar fi fost ca, în anul de graţie 2014, să se poată vota prin corespondenţă sau electronic. PSD nu a vrut să adopte această soluţie. În aceste condiţii, Guvernul României este obligat ca, cel puţin, să ridice barierele administrative şi să deschidă suficiente secţii de votare peste hotare care să permită unui număr cât mai mare de români să se prezinte la urne. Costă? Vă repet: în 2013, diaspora a trimis către România – pe canale bancare cuantificabile – 4,23 miliarde euro, cu 50% mai mult decât toate investiţiile străine directe! Merităm ca măcar 2% din această sumă să se cheltuie cu organizarea unor secţii de votare peste hotare.

Sursa: contributors.ro