Dinu Patriciu încasase în luna iunie circa 90 mil. euro din vânzarea a două clădiri de birouri interconectate din Berlin unui fond de investiţii care face parte din grupul financiar german Sparkassen-Finanzgruppe, scrie capital.ro
Cele două imobile, cunoscute sub denumirea de Mosse-Zentrum, erau amplasate în districtul Mitte din centrul Berlinului, la adresele Zimmerstraße 54 şi 55, Schützenstraße 18-25 şi Jerusalemerstraße 45-51. Mossehouse de pe Schützenstraße 18-25 a găzduit iniţial o tipografie şi birourile ziarelor deţinute de Rudolf Mosse. Clădirea a fost renovată de celebrul arhitect german Erich Mendelsohn, proiectantul observatorului Einstein Tower din Potsdam. Complexul Mosse-Zentrum are o suprafaţă închiriabilă de 37.989 mp şi 210 locuri de parcare.
Patriciu cumpărase clădirile în două tranzacţii separate, o parte de la un trust de familie, în 2006, şi a doua parte de la un dezvoltator imobiliar privat, în 2007.
Parcurs imobiliar
Ultima tranzacţie imobiliară majoră a fost încheiată de Dinu Patriciu şi partenerul său, fondul de investiţii AIG/Lincoln, în februarie 2013, prin vânzarea clădirii de birouri The Lakeview din Bucureşti fondului de investiţii sud-african New Europe Property Investments (NEPI), pentru 61,7 mil. euro.
Miliardarul a intrat puternic pe piaţa imobiliară după vânzarea a 75% din pachetul de acţiuni deţinut în cadrul grupului Rompetrol către KazMunaiGaz. Primul pas a fost făcut în mai 2008, când s-a asociat cu austriecii de la Immorent, actualul Erste Group Immorent, pentru a dezvolta un proiect-gigant de 300 mil. euro ce trebuia să rivalizeze cu Petrom City. Patriciu deţine în Străuleşti, nu departe de proiectul celor de la Petrom, un teren în suprafaţă de circa 4,4 ha achiziţionat încă din 1991. Pe acest lot trebuia să dezvolte alături de Immorent proiectul Smart City ce ar fi trebuit să includă 50.000 mp de clădiri de birouri, spaţii comerciale şi locuinţe desfăşurate pe o suprafaţă de 100.000 mp. Noul sediul al Rompetrol trebuia să fie într-un turn înalt de 110,7 metri. Planurile celor doi parteneri au dispărut odată cu apariţia crizei. În urmă cu doi ani, oficialii Erste Group Immorent spuneau că lucrările la proiectul de la Străuleşti nu vor începe mai devreme de 2012. Până astăzi nu a fost demarat Smart City.
Următorul pas a fost făcut de Patriciu în decembrie 2008 prin achiziţia fondului de investiţii Fabian pentru 1 euro/acţiune, pret care evalua compania la 50,8 mil. euro. Prin achiziţia Fabian, Dinu Patriciu a preluat o firma implicată în şapte proiecte de birouri şi patru rezidenţiale, cu o valoare de piaţă estimată la acea dată la 138,3 milioane de euro, dar care avea şi credite contractate de 76,1 mil. euro.
Pe parcursul anului 2009, Patriciu a mai investit alte circa 80 mil. euro pentru a prelua pachetul de controla al altor două fonduri de investiţii, cu active în principal pe piaţa germană, este vorba despre Deutsche Land si Rutley European. La momentul preluării, proprietăţile celor două fonduri erau evaluate la 1,1 mld. euro, dar aveau şi datorii de aproape un miliard de euro. Două treimi din portofoliul Rutley se afla la momentul tranzacţiei în Germania, restul în Suedia, Polonia, Olanda, Belgia şi Franţa. Deutsche Land deţinea în special spaţii comerciale şi birouri, dar şi două hoteluri, unul în Stuttgart şi altul în staţiunea balneara Baden Baden din sud-vestul Germaniei. Proprietăţile comerciale ale companiei se află în oraşe precum Wolfsburg, Koln, Bremen, în timp ce birourile sunt situate în Frankfurt, Mainz, Munchen sau Bonn.
Cititi articolul integral pe capital.ro
Comentariile sunt închise.