Turismul, îngropat în gunoaie | Inima Bucovinei, defrişată pentru a face loc unei gropi de gunoi

Unul dintre cele mai frumoase locuri din România, care atrage anual peste două milioane de turiştii, riscă să fie distrus iremediabil din cauza incompetenţei autorităţilor. Acestea intenţioneayă să amenajeze o groapă de gunoi în Pasul Mestecăniş, care face legătura între staţiunile turistice Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc. Groapa, căreia autorităţile ne-au cerut să îi spunem depozit ecologic, va fi amplasată la o altitudine de circa 1100, fiind unică în Europa, având în vedere amplasamentul, în vârful muntelui. Autorităţile de mediu afirmă că noua groapă, a cărei amenajare costă circa 6,3 milioane de euro, nu va afecta în niciun fel ecosistemul din zonă şi că, din contră, va rezolva pe termen lung o problemă majoră cu care se confruntă judeţul Suceava – depozitarea gunoaielor. Localnicii din zonă sunt de altă părere. De menţionat că, anual, peste două milioane de turişti vizitează Bucovina.

În judeţul Suceava, pe o suprafaţă de 4,4 hectare, la o altitudine de 1.086m, în Pasul Mestecăniş, buldoexcavatoarele lucrează de zor la amenajarea unui depozit ecologic chiar aproape de vârful muntelui şi deasupra a patru localităţi – Valea Putnei, Pojorâta, Mestecăniş şi Fundu Moldovei. Va fi, mai exact, o groapă de gunoi ecologică care începe chiar de pe marginea drumului european 576, ce leagă staţiunile Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Termenul de finalizare al noii gropi în care va fi depozitat gunoiul din toată zona de munte a judeţului Suceava este noiembrie 2014, însă stadiul lucrărilor nu au ajuns nici la jumătate. Groapa de gunoi este amplasată chiar în apropiere de vârful muntelui şi este denumită „depozitul de deşeuri de la Pojorâta”. Groapa face parte din Proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”, proiect finanţat din bani europeni şi care prevede amenajarea a două depozite ecologice, una în Pasul Mestecăniş, în comuna Pojorâta, situată la circa 15 kilometri de municipiul Vatra Dornei, şi cealaltă în comuna Moara, la opt kilometri de Suceava. În cele două „depozite ecologice” va ajunge, începând de anul viitor, tot gunoiul menajer din judeţul Suceava.

Pentru amenajarea gropii din Pasul Mestecăniş s-au făcut defrişări pe munte, fiind urmate de excavări masive, care au dat peisajului pitoresc un aspect dezolant. Contractul pentru amenajarea gropii a fost semnat în ianuarie 2013 de către preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, cu firma germană Bilfinger Baugesellschaft mbH şi compania românească SC Concret Construct AG SR. Valoarea totală a contractului este de 27,6 milioane de lei, fără TVA. Potrivit contractului, groapa va funcţiona până în 2037, având o capacitate totală de depozitare de 350.000 de tone de gunoi menajer.

Cum arată, în prezent, Pasul Mestecăniş

[jwplayer config=”600×394″ mediaid=”78643″]

Cum a ajuns să se construiască groapa de gunoi tocmai în vârful muntelui

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava, precum şi cei ai primăriei Pojorâta, pe teritoriul căreia va fi amplasată groapa, nu văd nimic neobişnuit în faptul că „depozitul ecologic”, care va dispune şi de o staţie de colectare şi tratare a levigatului (lichid rezultat după infiltrarea apei în masa de deşeuri şi prin procesul natural de descompunere a substanţelor organice din deşeuri), este amplasat în vârful Pasului Mestecăniş, un drum pe unde trec majoritatea turiştilor care vizitează Bucovina.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, dă vina pe fosta conducere a instituţiei pentru amplasarea gropii ecologice de gunoi. „Contractul semnat anul trecut este mai mult simbol. El este început înainte de 2009, când inclusiv avizele de mediu au fost obţinute”, a afirmat Cătălin Nichifor.

La rândul său, fostul preşedinte al CJ Suceava, Gheorghe Flutur, afirmă că stabilirea Pasului Mestecăniş pentru groapa de gunoi a fost făcută de predecesorul său, actualul deputat PSD Gavril Mârza, în anul 2007. De menţionat că în 2007, şeful de cabinet la Consiliul Judeţean Suceava al lui Gavril Mârza era nimeni altul decât Cătălin Nechifor.

„A fost o decizie luată de conducerea de dinaintea noastră, pentru două gropi ecologice, una la Moara şi alta în zona Pojorâta. Sigur că contractele europene s-au materializat în timpul nostru, dar procedurile începuseră din vremea cealaltă… Legat de impactul de mediu şi de organizarea de şantier, cred că trebuiau să fie mult mai atenţi cei care au început acea lucrare acolo, pentru că, din câte ştiu eu, e într-o zonă mai depresionară. Cred, însă, că organizarea de şantier a depăşit limitele mult înspre şoseaua E576, ceea ce strică mult peisajul „, a declarat Gheorghe Flutur.

Actualul preşedinte al CJ, Cătălin Nechifor, afirmă, însă, că groapa de gunoi de la Pojorâta este amplasată foarte bine pentru că asigură „un acces uşor şi ieftin” al maşinilor care vor aduce gunoiul din zona de munte a judeţului Suceava. „Ambele gropi, atât Moara, cât şi Pojorâta, presupun existenţa unor sisteme sigure pentru mediu, inclusiv staţii pentru tratarea levigatului, staţii chimice, iar apa care va fi deversată apoi este conform normativelor. Înainte de a fi depozitat, deşeul va fi colectat”, spune Cătălin Nechifor.

Adjunctul său, Alexandru Rădulescu, vicepreşedintele CJ Suceava, ne-a atras atenţia că „mass media nu ar mai trebui să folosească termenul groapă de gunoi, pentru că sunt cuvinte sensibile. Trebuie folosit ‘depozit ecologic'”.

Şi actualul primar din Pojorâta dă vina tot pe fosta conducere pentru amplasamentul depozitului ecologic de gunoi. „Lucrul acesta putea fi evitat dacă atunci când cei care s-au aşezat la masă, autorităţi locale, judeţene, acceptau altă locaţie. Nu s-a dorit să nu se facă proiectul, ci s-a dorit altă locaţie. După 2008, când am ajuns eu cu echipa la conducere, lucrurile erau deja asumate… Eu sper, însă, că după ce în Bucovina a venit un pic de lumină din punct de vedere al dezvoltării turismului să nu fie groapa o piedică”, a spus primarul din Pojorâta, Ioan Bogdan Codreanu. În urmă cu patru ani, însă, la propunerea acestuia, Consiliul Local a anulat hotărârea din 2007 pentru amplasarea gropii de gunoi şi a aprobat o alta. În 9 august 2010, s-a alocat astfel un alt teren, de 9 hectare – cu patru hectare mai mult decât se stabilise în 2007, unde acum se amenajează depozitul ecologic.

Reprezentanţii de la Mediu dau asigurări că noua groapă nu va afecta ecosistemul, dar admit că peisajul din zonă a fost deja distrus.

„Depozitul va fi ok. Are tot ce îi trebuie, are măsuri de protecţia mediului, inclusiv epurarea ligatului. Fiind finanţare europeană, s-au respectat toate normele privind impactul asupra mediului. Nu cred că vor fi probleme. Garda de Mediu şi Direcţia de Sănătate Publică vor face controale periodice după ce groapa va fi funcţională. Plus că, înainte de a i se da drumul, se va mai da o nouă autorizaţie de mediu. Eu, personal, nu văd o problemă cu această groapă. Singura problemă este cu peisajul acela din Pasul Meştecăniş. Mă rog, drumul este modernizat”, afirmă Iluţă Cocriş, şef serviciu calitatea factorilor de mediu din cadrul APM Suceava.

Proces pentru groapa de gunoi

Pasul Mestecăniş este situat în Obcinele Bucovinei, zonă considerată inima Bucovinei. Pe localnicii din Pojorâta, cuvântul ecologic nu îi linişteşte. Crescători de animale, culegători de fructe de pădure şi de ciuperci, apicultori şi o parte dintre ei furnizori de servicii turistice, locuitorii din împrejurimile gropii de gunoi ecologice se tem că traiul lor de zi cu zi va avea de suferit din cauza deşeurilor. „Populaţia din zonă nu a fost consultată, ci informată. Groapa asta este la 860 de metri de prima casă din satul nostru şi este chiar lângă drum. Nimeni nu a mai pus gunoaie la o asemenea altitudine, poate doar cei din Bolivia sau Peru, care au altitudini de 3.000 de metri. La noi s-au găsit să distrugă un ecosistem întreg, un munte. Curge tot pietrişul adus de ei, mai ales la ploi. Astfel s-au mai distrus alte 5-6 hectare de teren care nu intră în perimetrul gropii. Te cruceşti de ce este”, afirmă inginerul Samuilă Aristide Maxim, unul dintre sătenii din Valea Putnei, ce ţine de comuna Pojorâta.

Acesta, împreună cu mai mulţi localnici, au dat în judecată Consiliul Local al comunei, cerând anularea hotărârii de amplasare a gropii de gunoi în localitatea lor.

„La noi sunt crescători de animale. Asta este ocupaţia principală. Aici nu se fac legume şi cereale, nici nu cresc lămâi şi portocali. Mai avem fructele de pădure, ciupercile. Imaginaţi-vă că au distrus toate lucrurile astea pe o durată de cel puţin o jumătate de secol. Cine mai cumpără produsele făcute aici vizavi de groapa de gunoi?”, se întreabă inginerul. Aflat la pensie, Samuilă Aristide Maxim se ocupă cu apicultura şi cu creşterea animalelor.

„Acum, cuvântul ecologic mulţumeşte pe toată lumea. Când vor aduce gunoiul şi va începe cu mirosurile, hârtiile vor fi răspândite de vânt, vor apărea şobolanii şi alte rozătoare, situaţia se va schimba. Noi vrem oprirea gropii, Vrem o viaţă decentă, aici, la munte. În marile oraşe este mizerie, peste tot este mizerie. Acum o să o aducă şi aici. Albinele o să îmi aducă nectarul de peste groapa de gunoi. Va trebui să renunţ la ele. De la mine de acasă şi până la groapa de gunoi sunt 1,5 km, iar albinele merg şi 3 kilometri”, mai spune el.

Ministrul Tursimului, despre cum va ajuta groapa de gunoi turismul în Bucovina: „Dacă vrem să modernizăm o zonă, este inevitabil să se lucreze”

Întrebat recent, la o conferinţă de presă, despre cât va ajuta turismul din Bucovina groapa de gunoi din Pasul Mestecăniş, ministrul Turismului Florin Jianu a dat un răspuns ciudat: „Dacă vrem să modernizăm o zonă, este inevitabil să se lucreze. E inevitabil ca în anumite momente să existe impedimente de o natură sau alta. Momentele astea trec. Sunt necesare pentru modernizare şi nu ai cum să treci peste ele”.

Problemă cu depozitarea gunoiului în Suceava

În prezent, pentru tot gunoiul din judeţul Suceava sunt funcţionale doar gropile de la Gura Humorului şi Rădăuţi şi, într-o foarte mică măsură, groapa ecologică de la Moara. Acestea sunt insuficiente, însă, astfel că o parte din gunoi este transportat în judeţul Botoşani, ceea ce ridică foarte mult costul. Inclusiv primarul din Pojorâta reclamă acest lucru.

„Gunoiul este depozitat de o firmă cu care avem contract pe la Botoşani. De doi ani de când s-au închis gropile de gunoi de la Câmpulung şi de lângă Suceava ni s-au triplat costurile, pentru că maşinile se duc la sute de kilometri. Noi am ajuns să plătim mai mult transportul decât colectarea în sine. Ieri am plătit pentru luna iulie o factură de 12.000 de lei. Înainte plăteam între 2.500 -3.000 de lei”, afirmă primarul din Pojorâta, Ioan Bogdan Codreanu.