Vacanţa pe litoralul românesc | Mâncare alterată, jucării toxice, preţuri mai mari ca la Miami şi nervi întinşi la maximum

O zi de vacanţă pe litoralul românesc poate fi considerată un exerciţiu de supravieţuire. Turiştii trebuie să stea cu ochii în patru la comercianţii care încearcă să-i înşele la fiecare pas, dar mai ales să fie cu băgare de seamă atunci când îşi cumpără ceva de mâncare de la tarabe sau localurile gen „împinge tava”. Dornici doar de profit şi nepăsători faţă de riscul de a-şi trimite clienţii direct la spital, mulţi comercianţi din staţiunile de pe litoral nu se feresc să folosescă ingrediente expirate la prepararea mâncărurilor şi sau să vândă pe trarabe jucării care pot fi toxice pentru cei mici.

Controalele repetate ale inspectorilor de la Protecţia Consumatorului scot la iveală destul de des o sumedenie de nereguli, care mai de care mai grave. La unele restaurante de tip fast-food de pe litoral, şaorma „cu de toate” a mai primit un ingredient periculos: castraveţii cu mucegai. De la consum până la apariţia simptomelor de toxiinfecţie alimentară nu e decât un pas. Pentru copii, comercianţii au pus pe tarabe jucării toxice. Iar turiştii care vor să facă plajă pe propriile cearşafuri trebuie să aibă nervii tari. La fiecare control, inspectorii de la Protecţia Consumatorilor mai descoperă câte un ingredient supriză şi mai ales periculos. La doi paşi de fast food-uri sunt tarabele cu jucării care, la o privire mai atentă, sunt adevărate capcane pentru copii.

Neregulile nu se opresc nici pe plajă. Aici, turiştii se pot relaxa în voie doar dacă închiriază un şezlong. Dacă vor să se bronzeze pe cearşaf, sunt primiţi doar la periferie, departe de apă. Potrivit legii, operatorii de plaje trebuie să asigure cel puţin 30% de teren cu ieşire la mare pentru cei care au cearşafuri sau prosoape. Dacă nu se conformează, operatorii plajelor ar putea să îşi piardă autorizaţia. Dar cum turiştii care vin cu cearceaful nu aduc profit mai deloc, operatorii nu se sfiesc să încalce legea cu bună ştiinţă.

 
Mai puţini turişti decât anul trecut

Cu astfel de servicii, nu e de mirare că numărul turiştilor a scăzut simţitor faţă de anul trecut. Numărul celor care au ales să petreacă „weekendul de vârf” în stațiunile de la Marea Neagră este aproape la jumătate față de aceeaşi perioadă a anului trecut. Doar 95 de mii de turişti şi-au petrecut acest weekend pe litoral, iar acesta este recordul înregistrat de la începutul sezonului estival.

Cei mai mulţi turişti, aproape 40.000, au preferat staţiunea Costineşti unde tarifele de cazare dar şi distracţiile în cluburi, terase, discoteci sunt mai mici. Carnavalele lui Radu Mazăre şi paradele cu care alegorice n-au mai avut succesul scontat, motiv pentru care doar 28 de mii de turişti au ales această staţiune. Radu Mazăre, îmbrăcat în propriul costum, creat de Cătălin Botezatu, şi-a făcut apariţia pe scenă în Jagurul său de colecţie, având în vedere că „ golful este un sport de lux, pe care însă îl voi practica peste vreo 35-40 de ani”. Pe scenă a apărut şi actriţa Erika Eleniak, din serialul Baywatch, pe care Mazăre a invitat-o apoi la un club. La Vama Veche au fost 12.000 de turişti. Lor li s-au alăturat însă, potrivit primăriei Mangalia, peste 70.000 de petrecăreţi veniţi special să participe la cea mai mare sărbătoare a muzicii dance, Libery Parade, desfăşurată noaptea trecută pe plaja dintre Saturn şi Venus.

„Litoralul, evident, arată mult mai bine ca acum 25 de ani. Nu avem însă prea mult agrement şi nu am reuşit, în aceşti ani, să gîndim mai nimic, pentru extinderea reală a sezonului cu lunile mai şi septembrie. În cei 25 de ani, am avansat, este adevărat, însă puţin şi în paşi de melc… Păcat! Turiştii străini cred că sînt mai puţini acum decît înainte de 1989”, scrie Alin Burcea, reprezentantul unei agenţii de turism.

Un studiu realizat de Institutul pentru Evaluare şi Strategie – IRES – arată, totodată, că mai mult de jumătate din populaţie nu a fost în ultimii 10 ani pe litoralul românesc. Anul acesta, doar puţin peste o treime dintre români au parte de concediu, iar cei mai mulţi spun că preferă vacanţele la mare în regim all inclusive, care sunt destul de rare pe litoralul românesc.

Mulţi români au decis, în ultimii ani, să-şi petreacă vacanţa de vară în străinătate, pe motiv că preţurile din ţară ar fi mai mari, iar serviciile, din punct de vedere calitativ, nu se ridica la nivelul celor din Bulgaria, Grecia sau Turcia.

 
Preţuri mari, servicii jalnice

Serviciile oferite de hotelierii de pe li­to­ral sunt, de cele mai multe ori, scumpe şi de proastă calita­te, iar mentalitatea acestora lasă de do­rit. Aceasta este opinia multora dintre touroperatorii străini, care consideră că preţurile de pe litoralul românesc sunt prea mari pentru calitatea serviciilor pe care le ofe­ră turiștilor.

Din punct de vedere al tarifelor practicate, litoralul nostru se poate compara lejer cu Miami, Ibiza, Cannes sau Tenerife. Nu și în privința condițiilor, care lasă mult de dorit. Țări precum Turcia, Grecia sau chiar Bulgaria, de exemplu, oferă pre­ţuri foarte bune pentru servicii de o ca­li­tate mult superioară față de România. Turiștii aflați la mare în această vară se plâng și ei de prețurile umflate și de calitatea slabă a serviciilor.

„Am incercat si noi sa dam o noua sansa litoralului romanesc si am ales un hotel de 4 stele. Scrie parcare gratuita si la hotel iti cer 100 de lei/sejur, fara bon fiscal, binenteles. Camerele foarte mici, daca se deschide patul suplimentar nu se mai poate iesi nici pe balcon, care este foarte mic si periculos mai ales pentru copii, si nici nu mai e acces la frigider. Curatenia se face foarte superficial, se aspira putin si atat. Nu se schimba prosoapele, nu se spala chiuveta, cada de dus, balconul. Mancarea e gustoasa, dar foarte putine variante in meniu, si cam scumpe. Servirea lasa mult de dorit. Asteptam pentru comanda mai mult de o ora. Ospatari fara experienta, neorganizati, care greseau mai tot timpul comanda. Multi bani pentru ce se ofera, si in afara hotelului litoralul este DEZASTRU”, scrie un turist pe un site de socializare.

“Am avut o camera cu vedere la mare. A fost ok, arata bine, in schimb serviciile sunt foarte proaste. Curatenia este varza. Am gasit praf pe mobila; dat cu aspiratorul doar de forma. Sub pat si mobila mizerie. Covorasele din camera neperiate; aveau par pe ele. Menajul se facea zilnic dar ca si cum nu se facea. Sapunurile si samponurile s-au dat doar la inceput. Nu am gasit in camera cablu pt internet si ni s-a adus abia a treia zi. Frigiderul nu racea bine. Am avut doar mic dejun inclus si era acelasi in fiecare zi. Nu aveai de unde alege. Chelnerii te urmareau la orice pas de parca erai acolo ca sa furi”, comenteaza un alt turist.

“Scump la noi! Este mai ieftin in Canare si Mallorca! Si sunt mai putine manele si tarani neciopliti!”, comentează un alt turist.

 
Mamaia, mai scumpă decât Miami, Dubai sau Melbourne. Dar are imn!

În luna iulie, preţul mediu de cazare din staţiunea Mamaia este mai mare decât al multor destinaţii populare la nivel mondial. Luând în considerare indicele preţurilor hoteliere www.trivago.ro staţiunea Mamaia este cea mai scumpă destinaţie din România pentru luna iulie. Aceasta înregistrează un preţ mediu de cazare de 590 RON/seară, care coincide cu cel din Singapore. În plus, staţiunea Mamaia oferă în această lună preţuri mai mari de cazare decât Dubai (493 RON/seară).

Comparativ cu iulie 2013, situaţia se menţine deoarece Mamaia a fost de asemenea mai scumpă decât Dubai. Alte destinaţii populare precum Miami (462 RON/seară), Hong Kong (537 RON/seară), Melbourne (537 RON/seară) şi Oslo (568 RON/seară) se află în aceeaşi categorie, ce oferă preţuri de cazare mai scăzute decât cea mai scumpă destinaţie din România din luna iulie.

Alte destinaţii populare precum Miami (462 RON/seară), Hong Kong (537 RON/seară), Melbourne (537 RON/seară) şi Oslo (568 RON/seară) se află în aceeaşi categorie, ce oferă preţuri de cazare mai scăzute decât cea mai scumpă destinaţie din România din luna iulie.

Imnul staţiunii Mamaia este creaţie Ha Ha Ha Production, iar videoclipul este realizat de Evil Twin Studios, în regia lui Spike cu Tudor Panduru D.O.P., fiind coproducţie Cat Music şi Ha Ha Ha Production. După unele estimări, pachetul de promovare a staţiunii Mamaia prin realizarea noului imn a costat peste 25.000 euro.

 
Ce nu se vede la televizor: Muzeul privat al șezlongurilor din Mamaia

În timp ce multe televiziuni fac reclamă litoralului, iar reporterii trimişi pe plajă laudă admirativ „distracția pe cinste” din staţiunea lui Radu Mazăre, turiştii se confruntă cu o realitate diferită. „Dacă faci prostia să te plimbi prin mai multe locuri de pe litoralul românesc, în același week-end, ai ocazia să rămâi la final cu un gust amestecat, spre nașpa”, scrie Dollo pe blogul său.

„Mamaia este rezultatul „preocupării” autorităților de a amenaja stațiunea, astfel încât să nu rămână nicio palmă de pământ nealterată de mâna omului. Hotelurile vechi au fost cumpărate, renovate, astea noi care or fi avut ceva succes s-au extins. Lângă Iaki-ul lui Hagi se înalță un mastodont de beton încă nefinalizat, care acoperă restul de teren care mai era pe lângă hotel. Apoi spre ieșirea din stațiune se înșiră hotel lângă hotel, bloc lângă bloc („apartamente la malul mării, locație fabuloasă”-gen) cu arhitecturi și culori diverse (semn că arhitectul Constanței nu se poate decide asupra unui plan general de urbanism), dar unite de același prost gust remarcabil. Culmea nepăsării, în fața unuia dintre noile hoteluri mai stă erect totemul vechiului camping al stațiunii. Ruginit, dar în picioare. Înăuntru sunt campate numai limuzinele turiștilor„, adaugă Dollo.

„Grija pentru detalii nu a lăsat nesancționată nici plaja. Toată, dar absolut toată plaja, din faleză până în buza apei, e ocupată cu umbrele, fotolii, divane, șezlonguri, hamace și orice alt dispozitiv în care fundul turistului să poată șede comod, nu care cumva să atingă nisipul. Stațiunea Mamaia nu mai e, evident, una în care copiii să joace un volei pe plajă, să înalțe zmeie sau castele de nisip. Probabil singura mișcare care se mai poate face aici e din buci și buric, pe divane. Musai pe ritmurile care bubuie din boxe. Aspectul general era unul de muzeu. Poate lumea bună nu face plajă lunea, ci merge la muncă, cert e că maxim 1% din șezlonguri erau ocupate. În ciuda ofertelor generoase gen „La 15 lei șezlongul primești un Burn gratis”. În condițiile astea de ocupare, totuși, era imposibil pentru tine, vizitator nostalgic, să-ți întinzi prosopul undeva pe plaja din Mamaia pentru o oră-două, în amintirea vremurilor trecute.”

„Nu ai ce mare/natură/plajă să mai admiri la Mamaia. Probabil foarte curând se vor găsi soluții să fie ocupat și luciul de apă, care stă nepermis de liber încă. Peste toate se plimbă, și ele goale, telegondolele lui Mazăre, din care cred că se vede grozăvia și mai abitir. Totul respiră un aer de vest sălbatic, în care banul dictează. Banul nou, făcut ca să fie spart pe „distracția pe cinste” despre care vorbesc admirativ reporterii de televiziune când promovează viața din stațiunea lui Mazăre. Poți spune că nu e musai să mergi la Mamaia, dacă nu-ți place genul cocălăresc de plajă. Și asta e adevărat. Nu s-ar fi betonat de tot Mamaia dacă n-ar fi fost cerere mare pentru așa ceva. Partea proastă e că exemplu ăsta de „bună practică” se poate extinde și în restul stațiunilor, de îndată ce vor pricepe și restul primarilor cum se face. Va fi precum epidemia bordurilor, a parcurilor și a locurilor de joacă cu care spală toți banii acum în marile/micile orașe. Auzeam la radio știrea conform căreia primarii și consilierii județeni au pus la cale reabilitarea stațiunilor din sudul litoralului. Cândva, vânzătorii de porumb strigau la mișto pe plajă, ca să atragă cumpărători: „intrați în apă că schimbăm nisipul!”. Mazăre a reușit să ducă mișto-ul la cel mai profitabil și în același timp dezastruos nivel. Pentru litoralul românesc nu se mai poate face nimic.”, conchide Dollo.

 
Plaja… de unică folosinţă

Nu doar hotelierii şi comercianţii sunt de vină pentru imaginea proastă a litoralului românesc. Multi dintre turistii aflati in aceasta perioada pe litoral sunt pur si simplu prost crescuti. Strict din vina lor, plajele arata ca niste gropi de gunoi, alimentate zilnic cu ambalaje, mucuri de tigara, coceni de porumb, coji de seminte si alte resturi. Nimeni nu ii amendeaza pentru neglijenta lor, iar administratorii s-au obisnuit deja sa curate dupa ei. Zonele pentru relaxare sunt pline de pahare, coceni de porumb si diverse ambalaje. Din vina celor care nu fac doi pasi pana la cosurile de gunoi sufera toata lumea. Ca sa rezolve problema mizeriei, administratorii de plaja au achizitionat umbrele prevazute cu scrumiere. Chiar si asa, in nisip pot fi vazute zeci de mucuri de tigara si ambalaje de toate felurile.

„Plaja e de unica folosinta. Poti sa arunci pe ea cutia de bere, cojile de seminte, mucurile de tigari, orice obiect de plastic de orice dimensiune, sticle si capace de metal. Poti sa faci orice cu plaja, pentru ca universul o schimba oricum si aduce una noua. Cam intr-un milion de ani. Dar cand esti prost, timpul trece repede”, scrie jurnalistul Lucian Mândruţă pe un site de socializare.

Singurii care ii pot amenda cu 300 de lei pe turistii lipsiti de maniere sunt doar comisarii Garzii de Mediu.

 
Lipsa salvamarilor pune în pericol vieţile turiştilor

Hotelierii de pe litoral sunt nemulțumiți pentru că autoritățile locale nu au reușit până acum să asigure prezența unor salvamari în stațiunile de la malul mării.

La fel ca în anii trecuți, autoritățile locale, din bugetul cărora ar trebui să se asigure salariile salvamarilor, spun că nu au bani pentru plata acestui serviciu. În aceste condiții, salvamarii refuză să-și înceapă misiunea în stațiuni sau fac voluntariat în așteptarea banilor.

”Două milioane de români vin anual pe litoral și nu putem trece cu vederea faptul că viața lor e pusă în pericol. Nu vrem să se ia măsuri doar după ce se întâmplă o tragedie. Din păcate, în România, doar în astfel de situații lucrurile se pun în mișcare”, a avertizat Mohammad Murad, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

De aceea, patronii de hoteluri de pe litoral solicită rezolvarea urgentă a acestei probleme. În caz contrar, hotelierii sunt dispuși să-și angajeze proprii salvamari, dar dacă se va ajunge la această situație, atunci cheltuielile pentru plata salariilor salvatorilor ar trebui deduse din taxele și impozitele plătite de hotelieri.

”Ca în fiecare an, problema este pasată de la Primărie la Ministerul de Finanțe și invers. Noi, însă, avem grijă de fiecare dată să ne achităm toate dările atât către bugetul statului, cât și către bugetul local. Dacă noi nu primim înapoi nimic, atunci măcar siguranța turiștilor care vin la mare ar trebui să fie în atenția autorităților, fie locale, fie centrale”, a subliniat Mohammad Murad.

Pe litoralul românesc ajung în fiecare an aproape două milioane de turiști, potrivit statisticilor oficiale, dintre care doar 50.000 sunt străini, adica mai puţin de 2% din total.

 
Turiştii de pe litoral, trimişi de CFR… la microbuze

Cu toate că sezonul estival este în toi, posibilităţile turiştilor de a ajunge în sudul litoralului sunt extrem de restrânse. Ce-i drept, CFR Călători a remediat anul acesta unele anomalii din sezonul trecut, însă problemele persistă, mai ales pentru cei care şi-au luat bilete sau pur şi simplu vor să-şi petreacă un week-end în staţiunile din sudul litotalului. De disfuncţionalităţile căii ferate profită din plin patronii de autocare, care oferă curse directe din 45 în 45 de minute.

CFR Călători care persistă şi în acest sezon estival în nişte greşeli întâlnite şi în anii trecuţi în transportul către litoral. Ultimul tren direct spre Mangalia pleacă din Gara de Nord la ora 9:20 dimineaţa! Apoi, toate garniturile se opresc la Constanţa. Problema cea mai mare este că primul tren spre Mangalia pleacă din Constanţa abia la ora 20:27! Cu alte cuvinte, cel puţin două ore şi jumătate pierdute pentru o legătură spre Costineşti.

Singurii care câştigă sunt patronii de microbuze, care asigură legătura între Constanţa şi staţiunile din sudul litoralului. Iar banii pe bilet nu se mai duc la CFR Călători, ci la patronii de microbuze. Şi acesta este un caz fericit pentru compania feroviară de stat, pentru că nu sunt curse auto directe Bucureşti – Costineşti şi nici Bucureşti – Neptun.

 
Litoralul românesc, ce a fost şi ce a ajuns

Un filmuleţ de pe YouTube arată diferenţele clare dintre litoralul românesc de altădată şi cel de acum! În imaginile publicate şi asamblate în cadrul videoclipului, se pot vedea hotelurile comunismului, plajele pline de românii ieşiţi la staţiune sau de străinii care îşi făceau vacanţele pe litoral. S-au strâns câteva zeci de mii de curioşi să vadă cum arătau Cap Aurora în 1981, hotelul Opal din aceeaşi localitate sau Plaja Debarcader de la Eforie Nord. Dacă în unele staţiuni putem vedea că după 30 de ani au rămas la fel de populare şi plajele sunt la fel de pline, unele au decăzut, aşa cum sunt Cap Aurora, Saturn sau Jupiter, staţiuni fantomă de pe malul Mării Negre.