Exista o legatura intre cele doua cazuri, care zguduie scena politica autohtona si au cotropit spatiul mediatic, si care inca nu a fost devoalata pe de-antregul. Referatul procurorilor DNA in cazul Duicu-Ponta facut public ieri arata cat se poate de clar ca, in biroul primului ministru, baronetele supraponderal Adrian Duicu facea trafic de influenta explicit. Acesta e un fapt greu de acceptat de tabara USD care marseaza pe crosetarea unui trafic de influenta in celalalt scandal rasunator: Mircea Basescu-Bercea Mondial. Desi partizanatul este ravasitor mai ales in mass-media avand ca si consecinta imediata orbirea urmata de alegerea unei tabere, din care nu mai iesi decat cu picioarele inainte, ramane intrebarea: care dintre cele doua cazuri se preteaza mai bine unui trafic de influenta la nivel de institutii pubice si care sa fie instrumentat juridic nu numai mediatic? Mai exact cu consecinte in ani de puscarie si nu in luni de imagine negativa la televizor.
Cele doua cazuri s-au dezvoltat aparent fara nici o legatura insa la acest moment au cel putin, un nume comun in persoana Elisabetei Ponea, sefa Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova, nimeni alta decat sotia lui Stefan Ponea, inculpatul pentru care Duicu facea trafic de influenta in biroul premierului. Despre Elisabeta Ponea mass-media a scris ca ar fi avut legaturi cu lumea interlopa din Craiova dar si ca a devenit celebra dupa ce i-a luat in 2011 dosarul procurorului Eugen Iacobescu cel care fusese primul care instrumentase dosarul legaturilor dintre Bercea Mondial si Mircea Basescu. Ministerul Propagandei al lui Dan Voiculescu si condus de Mihai Gadea insista pe faptul ca procurorului Iacobescu i-a fost luat intr-un mod suspect dosarul in vederea musamalizarii cazului. Ceea ce omit acestia cu buna stiinta sa precizeze este ipoteza deloc improbabila conform careia doamna Ponea a luat dosarul pentru a-l trafica in jocurile de putere in care era angrenat sotul acesteia caruia ulterior Duicu ii rezolva un post la Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) in biroul premierului.
Din acelasi referat al procurorilor DNA reiese ca legaturile dintre baronetele Duicu si domnul Ponea erau extrem de apropiate din moment ce primul ii aranja ditamai postul de sef in IGPR tocmai cu seful IGPR, Petre Toba, iar doamnei Ponea, care ii luase dosarul Mircea Basescu-Bercea Mondial lui Iacobescu, ii promisese ca o sa-I aranjeze fie o functie in DNA fie una la Parchetul General. Astept sa apara in spatial public noi informatii legate de motivele pentru care Duicu se simtea obligat sa le aranjeze sotilor Ponea functii la Bucuresti altele decat cel pe care il intrevad, acela ca au intrezarit oportunitatea politico-mediatica uriasa a cazului Bercea Mondial-Mircea Basescu motiv pentru care i-au luat dosarul procurorului Iacobescu care, la randul lui extraziat de mina de aur pe care pusese mana, incepuse sa scape informatii din dosar in mass-media.
Procurorii DNA vorbesc in clar de un trafic de influenta in biroul premierului facut cu cunostinta acestuia care l-a chemat in birou pe Petre Toba pentru a-l pune fata in fata cu cel care solicita influenta, baronetele Duicu. Este informatia trecuta in plan secundar de Ministerul Propagandei al lui Mihai Gadea tratata cu indiferenta in opozitie cu cazul Mircea Basescu-Bercea Mondial unde pe fondul unei relatii reale si mocirloase dintre fratele presedintelui si un interlop s-a incercat teserea unui trafic de influenta care sa nu se opreasca la Mircea Basescu ci sa ajunga la Traian Basescu. Numai ca aici lucrurile nu se leaga atat de bine ca in cazul Duicu: din informatiile care au aparut pana acum Mircea Basescu, o persoana privata saraca cu duhul, n-a fost in biroul presedintelui nici macar in fosta lui camera de joaca din copilarie pentru a face trafic de influenta in favoarea unui interlop care ar fi platit 600.000 de euro ca sa-si ia o pedeapsa mai usoara si n-a fost chemat nici un judecator (poate doar cel numit astfel din clanul lui Bercea Mondial) in biroul vreunei aceluiasi presedinte pentru a-i reduce pedeapsa interlopului.
Oricat de mult te-ai stradui nu poti face o echivalenta, pe baza informatiilor de care dispunem la acest moment, intre cele doua cazuri: intr-unul s-a facut trafic de influenta in biroul premierului in celalalt Mircea Basescu, o persoana privata care in biroul fabricii sale de ambalat pui congelati din Zona Libera Agigea, a promis, in cel mai fericit caz pentru Ministerul Propagandei al lui Mihai Gadea, unui interlop ca-l va ajuta insa nu a vorbit niciodata cu fratele sau, care ocupa o pozitie oficiala in statul roman, sau nu i-a dat acestuia ceva ca sa-l rezolve pe interlop. Ca Mircea Basescu nu trebuia sa intre in cardasie cu interlopii, ca nu trebuia sa poarte astfel de discutii cu acestia si ca la prima tentativa de discutie ar fi trebuit sa-i dea afara pe usa e un adevar pe care nici lui Mihai Gadea si Dan Voiculescu, care are o sentinta de condamnare la 5 ani de puscarie cu executare in dosarul ICA pentru ca a prejidiciat statul cu 60 de milioane de euro, nu li-l poti refuza. Insa cea mai buna dezinformare si manipulare nu se fac doar cu minciuni ci cu prezenta unui sambure de adevar in jurul caruia brodezi minciuni si crosetezi intoxicari de telespectatorul nu mai stie sa deceleze intre informatie si minciuna sfruntata.
In plus peste toate acestea Bercea Mondial si-a luat o pedeapsa de 8 ani pentru tentativa de omor iar Mircea Basescu se afla in spatele gratiilor pentru 30 de zile pentru trafic de influenta ca persoana privata si nu ca persoana publica. Atata timp cat Ministerul Propagandei si cu militianul Pavel Abraham, culmea ironiei un fost sef al IGPR pe vremuri ajuns acum avocat de interlopi, nu reusesc sa produca dovezi ca in traficul de influenta a fost implicat Traian Basescu cazul lor paleste in fata adevaratului trafic de influenta petrecut in biroul lui Victor Ponta cu acceptul si cunostinta acestuia.
Sursa: voxpublica.realitatea.net
Comentariile sunt închise.