Analiza unui expert Harvard | Cum poate deveni România o ţară de succes

Profesorul James A. Robinson, autorul bestseller-ului „Why nations fail“ (n.r. – „De ce eşuează naţiunile“), a explicat, ieri, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca unde a greşit România, în dezvoltarea sa de-a lungul istoriei, şi care sunt soluţiile pentru a ajunge să avem o ţară de succes. Principalii vinovaţi: Imperiul Otoman, comunismul şi, în prezent, instituţiile statului şi societatea civilă.

James Robinson, specialist în economie şi ştiinţe politice la Universitatea americană Harvard, a venit ieri, la Cluj, pentru a le vorbi studenţilor şi profesorilor despre provocările la care România trebuie să facă faţă ca să evolueze. Coautor al cărţii „Why nations fail”, considerată un bestseller, în 2012, de către celebrele publicaţii străine „New York Times” şi „Wall Street Journal”. „James Robinson a vorbit despre lucrarea sa în mai multe ţări, cu preşedinţi de state, prim-miniştri, dar şi cu studenţi, despre cum ţările pot să prospere“, explică Don Lothrop, preşedintele Fundaţiei americane „RomaniaOne”, cel care l-a adus pe Robinson la Cluj.

Mai săraci decât englezii. De ce?

Pe baza studiilor sale făcute pe numeroase state ale lumii, profesorul a reuşit să explice, ieri, de ce unele ţări au succes, iar alte sunt în declin. Pe scurt, spune universitarul, „regulile şi instituţiile din viaţa economică şi politică sunt cauzele. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia nu are nicio legătură cu geografia, resursele naturale, valorile ori culturile, ci cu faptul că, din punct de vedere istoric, sunt două societăţi diferite cu instituţii şi reguli diferite“.
Potrivit profesorului Robinson, societatea engleză s-a dezvoltat mult în epoca modernă şi a creat instituţii de tip incluziv, adică instituţii care au susţinut puternic investiţiile şi au creat oportunităţi pentru dezvoltare, fapt care a contribuit esenţial la evoluţia economică a ţării.

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu România. „Aici, lucrurile au stat altfel, pentru că ţara s-a aflat sub influenţa Imperiului Otoman. Acesta a înfiinţat instituţii exclusive, care nu au creat oportunităţi de dezvoltare (n.r. – aşa cum s-a întâmplat în Vest). O altă perioadă nefastă a fost cea comunistă. Motivul pentru care România e mai săracă decât Anglia sau SUA este moştenirea istorică diferită. Structura instituţiiilor din Anglia faţă de România a fost una diferită. Ce ar trebui să facă România? Să-şi schimbe instituţiile publice, dacă vrea schimbarea!“, a spus Robinson (foto mai jos).

Soluţia: societatea civilă şi justiţia

În opinia sa, sunt multe modele despre cum se pot schimba instituţiile statului, iar răspunul la acel „cum“ trebuie căutat în societatea civilă. „Rolul societăţii civile s-a văzut în 1989, la Revoluţie, când Ceauşescu a fost dat jos. Asta a înseamnat o uriaşă transformare pentru România. Dar transformările nu se fac dintr-un singur foc, ci e nevoie de timp. Asta s-a văzut şi în istoria SUA, dar şi în istoria Angliei“, afirmă Robinson (foto dreapta).

Un alt aspect necesar schimbării, crede el, e justiţia. Profesorul adaugă că, în ultimii ani, în România, au fost multe provocări legate de independenţa justiţiei. Totuşi, a subliniat Robinson, după Revoluţie, observatorii externi au văzut că ţara noastră a progresat mult din punct de vedere economic, dar şi al justiţiei: „Dacă te uiţi în trecutul SUA sau al Angliei, vei vedea că mereu au fost lupte pentru a face justiţia independentă de sistemul politic. Aici intervine societatea civilă, care joacă un rol important în susţinerea independenţei justiţiei. Dacă ne asigurăm că justiţia e independentă, şi nu e sub influenţa politicului, atunci avem un prim pas înainte“.

Marea problemă: cum facem politică

Problema fundamentală a statului român, mai zice specialistul britanic, e modul în care funcţionează politica. „Statul român e folosit ca să organizeze puterea, în loc să asigure binele public. E folosit ca să acorde favoruri şi servicii susţinătorilor politici. Statul român trebuie fundamental transformat dintr-unul clientelistic într-unul non-clientelist. Dacă se face această transformare, atunci majoritatea lucrurilor se vor rezolva de la sine”, a spus James Robinson.
Specialistul în economie şi ştiinţe politice ne spune şi cum am putea să schimbă implicarea politicului în instituţiile statului: „Impui o serie de reguli privind modul în care se acordă contractele publice, modul în care sunt angajaţi oamenii din sistem, cum sunt ei promovaţi. Sunt sigur că sunt legi în acest sens, legi bune, dar problema e că nu sunt puse în practică”.
Şi, totuşi, cum am putea să ne schimbăm ţara? „Nu te poţi aştepta ca politicienii să schimbe asta, ar fi în defavoarea lor. E ceva ce societatea trebuie să schimbe, să forţeze politicienii să facă aceste schimbări referitoare la implicaea în instituţiile cetăţenilor”.

În cartea sa, profesorul mai explică cum se face tranziţia de la societăţile în care  funcţionează clientelismul politic la cele de tip pragmatic. „Luăm tot exemplele Anglia şi SUA, unde aceste tranziţii s-au făcut în trecut. A fost vorba despre o mai mare implicare a societăţii civile“, consideră Robinson. Aşa, spune el, au făcut şi state din Africa – precum Botswana-, sau din America de Sud – Brazilia sau Columbia. Tot Robinson a dat exemple de state-model, ridicate prin implicarea cetăţenilor: Japonia, Suedia şi Germania.

„This week on DNA“

Don Lothrop, preşedintele Fundaţiei RomaniaOne, crede, la rândul lui, că România trebuie să-şi clădească o societate civilă puternică, care să devină o forţă şi să susţină independenţa justiţiei: „Când aud oamenii zicând că democraţia a eşuat în România, le zic că nici n-a început încă. Ce e de făcut? Oamenii trebuie să vorbească cu reprezentanţii lor în Parlament, să-i întrebe ce fac şi ce soluţii au. Câţi români fac asta?“.
Şi el, ca şi Robinson, crede că salvarea vine din interiorul societăţii. Acesta a spus că, în ultimii ani, justiţia de la noi a înregistrat progrese uriaşe şi că ar trebui organizată o emisiune televizată, intitulată „This week on DNA“ (n.r. – „Săptămâna aceasta, cu DNA”). „E un miracol că o ţară poate avea un department de anticorupţie cu un aşa succes: 875 de condamnări au fost în România anul trecut. Nu s-a mai înregistrat nicăieri în lume aşa ceva. E uimitor”, este de părere americanul.

Cine e James Robinson

James A. Robinson este profesor la Universitatea Harvard şi profesor asociat la două centre aparţinând instituţiei: Institutul de Ştiinţe Sociale Cantitative şi Centrul Weatherhead pentru Afaceri Internaţionale. E specialist în economie şi ştiinţe politice. A studiat economie la London School of Economics, Universitatea Warwick şi Universitatea Yale, iar cercetările sale s-au orientat spre identificarea discrepanţelor politice ale statelor lumii şi influenţa directă a acestora în dezvoltarea economică a fiecăruia.