O încercare diplomatică de a rezolva criza din Ucraina are loc chiar şi după ce două dintre regiunile acesteia şi-au declarat independenţa şi au căutat să se unească cu Rusia, mediatorii europeni făcând presiuni pentru organizarea de negocieri în vederea reconcilierii.
Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, conducător al iniţiativei diplomatice, a zburat marţi către Ucraina într-o vizită menită să micşoreze distanţa dintre Guvernul interimar şi separatiştii pro-ruşi din est.
Conform Ministrului Apărării de la Kiev, această încercare a înfruntat imediat un obstacol reprezentat de uciderea a şase soldaţi ucraineni de către militanţii pro-ruşi într-o ambuscadă ce a avut loc în apropierea oraşului Kramatorsk. Convoiul militar a fost atacat de 30 de oameni înarmaţi cu aruncătoare de grenade şi arme automate.
Berlinul a jucat un rol central în obţinerea susţinerii Kremlinului pentru promovarea caracterului mediator al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi a preşedintelui actual, Didier Burkhalter.
Vizita lui Steinmeier are loc după ce OSCE a declarat că un „itinerar” propus de Burkhalter a fost susţinut de Ucraina, UE, SUA şi Rusia.Toate cele patru au participat luna trecută la Geneva la o înţelegere menită să dezamorseze tensiunile ce a stagnat. Strategia OSCE include încetarea focului de către toate părţile, dezarmarea grupurilor înarmate ilegat, un „dialog naţional” pe tema reformelor constituţionale şi organizarea unor alegeri prezidenţiale libere şi corecte în toată ţara pe 25 mai, aşa cum este în plan.
Lamberto Zannier, secretar general al OSCE a declarat pentru Financial Times: „Acest dialog este cea mai bună cale de înaintare. Vrem să vedem cum discursul politic se întoarce de pe străzi acolo unde aparţine- în Parlament şi în instituţii.”
Eforturile diplomatice au loc în tandem cu pregătirile UE şi SUA pentru sancţiuni economice mai dure dacă Moscova destabilizează alegerile prezidenţiale din 25 mai. Europa şi SUA consideră că alegerile au un rol cheie în legitimizarea conducerii de la Kiev după ce Viktor Ianukovici a părăsit ţara în luna februarie.
Cu toate acestea, un aspect ce poate dificil pentru iniţiativa OSCE este problema reprezentării militanţilor pro-ruşi înarmaţi în dialog. Moscova a insistat ca aceştia să participe.
Unii dintre oficialii Ucraineni şi vestici au o atitudine sceptică faţă de planul OSCE. Aceştia se tem că Rusia este fie neserioasă în privinţa soluţiei negociate, fie încearcă să profite de aceasta în vederea eforturilor ascunse de a destabiliza estul şi de a impune Ucrainei o structură federală ce ar slăbi Kievul şi ar spori influenţa Moscovei. Scepticismul este alimentat de de evenimentele ce au avut loc după întâlnirea dintre Burkhalter şi Putin de săptămâna trecută.
Într-o aparentă reuşită după acea întâlnire, preşedintele Rusiei a solicitat militanţilor din estul Ucrainei să amâne referendumurile pentru auto-determinare de duminica trecută. Acesta a mai spus că a chemat soldaţii ruşi de la graniţele Ucrainei, unde au fost staţionaţi mii de militari. Totuşi, referendumurile au avut loc, iar NATO a raportat lipsa oricărui semn că trupele ruseşti s-ar retrage.
Burkhalter şi alţi oficiali ai OSCE au observat că Moscova a declarat luni numai că „respectă” voturile ce au avut loc duminică, fără a le recunoaşte explicit. Mai mult, spre deosebire de referendumul din Crimeea, Rusia nu a făcut niciun pas în vederea anexării regiunilor, în ciuda solicitărilor făcute de liderii separatişti.
În plus, în timpul săptămânii trecute, Putin şi-a slăbit poziţia anterioară în privinţa alegerilor prezidenţiale din Ucraina, spunând că ar putea fi „un pas în direcţia cea bună”- cu condiţia să aibă loc negocieri între estul Ucrainei şi Kiev.
Cele două părţi au insistat că nu vor dialoga. Însă, oficialii OSCE susţin că ideea unor discuţii mediate este de a aduce la un loc tabere care altfel ar refuza să se întâlnească.
Corpul responsabil de securitatea Europei l-a numit luni pe Wolfgang Ischinger în calitate de co-mediator al discuţiilor intenţionate; acesta este un fost diplomat german care a participat la negocierile din 1995 ce au pus capăt războiului din Bosnia. Kievul este presat să numească un „ucrainean important şi bipartizan” în calitate de co-mediator.
Berlinul, principalul susţinutăr al eforturilor diplomatice, nu îşi face iluzii că acestea nu vor da greş şi că nu vor fi necesare sancţiuni mai dure. Cu toate acestea, intervievată în cadrul unei conferinţe ce a avut loc săptămâna trecută, Cancelarul german Angela Merkel a apărat nevoia de a încerca o rezolvare diplomatică. „Trebuie să luăm lucrurile pe rând”, a declarat aceasta.
Acest articol este semnat de Neil Buckley şi Stefan Wagstyl.
Traducere de UVT.
Comentariile sunt închise.