Luni, Vladimir Putin a semnat o nouă lege ce restricţionează libertatea în mediul online. Conform noii legislaţii, orice site care este vizitat zilnic de mai mult de 3000 de utilizatori va fi considerat o publicaţie de presă asemenea ziarelor şi va fi responsabil pentru acurateţea informaţiilor publicate.

Totodată, bloggerii nu mai pot rămâne anonimi în mediul online, iar organizaţiile care le oferă platforme pentru activităţile desfăşurate (precum motoarele de căutare, reţelele sociale şi alte forumuri) trebuie să păstreze o arhivă pe teren rusesc a tot ceea ce a fost publicat în ultimele şase luni.

O altă lege adoptată de statul rus (intrată în vigoare de la 1 februarie) împuterniceşte autorităţile să blocheze website-uri, iar acestea au pus-o în aplicare imediat împotriva unora dintre cei mai proeminenţi critici (Garry Kasparov, Alexei Navalny) şi a unor agenţii de presă care au transmis informaţii despre demonstraţii publice.

Putin a semnat şi o lege conform căreia vor fi aplicate amenzi mari pentru folosirea a patru vulgarităţii banale în artă, inclusiv în literatură, filme, teatru şi televiziune.

Preşedintele Rusiei a clasificat Internetul „drept un proiect special al CIA”, adăugând că „serviciile speciale încă se află în miezul lucrurilor”. Aceste legi şi declaraţii par a face parte din planul lui Putin de a-şi consolida imaginea de păzitor al valorilor conservatoare.

În ultimii ani, libertatea de exprimare online a suferit mai multe lovituri din partea anumitor guverne îngrijorate de rolul pe care Internetul îl poate juca în organizarea de activităţi îndreptate împotriva autorităţilor, precum proteste, demonstraţii, critici la adresa statului şi a persoanelor publice.

În China, Facebook, Twitter, Youtube şi Google sunt interzise şi chiar propriul mediu de socializare online, Weibo, este supus unor presiuni considerabile cu caracter de cenzură.

Datorită prezenţei în mediul online a unor înregistrări ce îl încriminează pe Premierul Recep Tayyip Erdrogan în contextul unui scandal de corupţie, acesta a impus interdicţii privind Twitter şi Youtube. Accesul la primul serviciu menţionat a fost redeschis de Curtea Constituţională.

În timpul protestelor sângeroase ce au avut loc în luna februarie în Venezuela, statul a blocat transmiterea online a imaginilor de către utilizatori. Este cunoscut faptul că presa din ţara în discuţie este strict cenzurată, fiind situată pe locul 116 din 180, conform World Press Freedom Index 2014 realizat de Reporters Without Borders.

Alt stat care a intervenit considerabil în mediul online este cel pakistanez. Acesta a interzis accesul la 20 000- 40 000 de site-uri în ultimii ani, acuzând prezenţa materialelor ofensive la adresa musulmanilor.

Deşi se observă o creştere a nivelului de opoziţie împotriva acestor mecanisme represive, „vedem de asemenea o creştere masivă a cantităţii de resurse direcţionate către cenzură”, a declarat Jonathan Zittrain, professor la Harvard Law School, specializat pe Internet Law.

Măsurile restrictive sunt adoptate în continuare, în pofida faptului că majoritatea cetăţenilor doresc acces necenzurat la Internet. Conform unui studiu întreprins de Pew Global în timpul primăverii trecute, 63% dintre cei intervievaţi în Rusia, respectiv  58% în Turcia se declară împotriva mecanismelor de limitare a libertăţii de exprimare online.

Surse: Russia Quietly Tightens Reins on Web With ‘Bloggers Law’

Emerging and Developing Nations Want Freedom on the Internet

Reporters Without Borders Releases 2014 Press Freedom Index