VIDEO | Traian Basescu: Politica fiscala a Guvernului, elaborata cu FMI, este gresita si trebuie ajustata imediat

Nașul TV a transmis LIVE, începând cu ora 19:30, declarațiile pe care președintele Traian Băsescu le-a susținut la Palatul Cotroceni.

Declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Nu vă las nicicum cu acciza. Deci, cred că există o nouă şansă să punem sub semnul întrebării aplicarea accizei la combustibil, pentru că astăzi Ordonanţa de Urgenţă nu a fost adoptată în plenul Camerei Deputaţilor, ci a fost retrimisă la Comisia de buget-finanţe. Din acest motiv, am în pregătire acum o scrisoare ca va pleca înspre Parlament, cu argumentele de ce trebuie respinsă Ordonanţa de Urgenţă de către Parlament. Sigur, o să încerc să vă explic şi dumneavoastră. Ştiu că este o ordonanţă mult dorită, creşterea de combustibil este mult dorită de salariaţii de la Antena 3 şi de propagandişti, dar ea este o crimă pentru economie. Este împotriva interesului economiei româneşti. Şi o să vă aduc toate argumentele. Eu sper ca ceea ce voi spune să fie dezbătut în primul rând de oameni care înţeleg şi nu de propagandişti. Politica fiscal-bugetară pe care o derulează Guvernul Ponta, împreună cu FMI, este greşită. Ştiu bine această ţară, ştiu bine cum reacţionează economia, ştiu bine cum reacţionează oamenii. Ştiu bine cum reacţionează firmele în general. Deci afirm cu responsabilitatea unui preşedinte: politica fiscal-bugetară generată de Guvernul Ponta şi acceptată de Fondul Monetar Internaţional pentru România este greşită. Ea trebuie imediat ajustată. Şi vă dau argumente: s-au introdus 35 de taxe noi care vizează în mod deosebit administraţiile locale, agricultura ş.a.m.d.; s-a introdus celebra taxă pe infrastructuri, în afara celor 35 de taxe noi, şi s-a introdus începând de astăzi şi taxa suplimentară pe combustibil. Este o povară enormă pentru economie şi, implicit, pentru cetăţeni. Din păcate, nici rezultatele nu sunt conform aşteptărilor, încasările în bugetul de stat. Pe primele trei luni, s-au realizat următoarele venituri faţă de planificare: în luna ianuarie, a fost un plus de 435 de milioane de lei faţă de planificare; se spunea 1 miliard, analizele mele arată că sunt 435 de milioane de lei şi nu 1 miliard pe luna ianuarie plus. Pe februarie este un minus de 1 miliard, iar pe martie un minus de 900 şi vreo 50 de milioane, ceea ce înseamnă al doilea miliard minus. Numai dacă privim primele trei luni, constatăm că toată valoarea rămasă de încasat până la sfârşitul anului din taxa suplimentară pe combustibil a fost consumată, pentru că sunt 2 miliarde în minus pe februarie – martie şi doar 435 de milioane plus în ianuarie. Asta înseamnă circa 1,5 miliarde deja în minus faţă de planificarea încasărilor în bugetul de stat, în condiţiile în care cele 35 de taxe noi care au intrat la începutul anului funcţionează, urmând să intre taxa pe stâlp, din aprilie şi a intrat şi taxa pe combustibil. Deci ne pregătim de un eşec major în execuţia bugetară. Dacă privim la bugetele anilor 2012, 2013, 2014, v-aş ruga să priviţi la execuţia bugetară a anului 2012, care a fost de 193 de miliarde de lei venituri în bugetul de stat. În anul 2013, pe baza unei creşteri economice de 3,5%, veniturile în bugetul de stat au crescut cu 7 miliarde, ajungând la 200 de miliarde. Deci 193 în 2012 şi 200 de miliarde în 2013, în condiţiile unei creşteri economice de 3,5%. Pentru 2014, Guvernul Ponta şi FMI au acceptat venituri în bugetul de stat în valoare de 217 miliarde, ceea ce înseamnă o creştere de venituri faţă de anul 2013, când am avut creştere de 3,5%, cu 17 miliarde. Numai dacă ne uităm că o creştere economică de 3,5% a generat o creştere de încasări de 7 miliarde şi ne putem pune cu uşurinţă întrebarea ce creştere economică trebuie să avem ca să realizăm în loc de 7 miliarde 17 miliarde, creştere la veniturile bugetului de stat. Argumentul că se va colecta mai bine nu funcţionează pentru că este dărâmat de încasările de pe primele trei luni. Deci nu va funcţiona mai bine ANAF. Neîncasările din februarie şi martie de câte un miliard ne arată că nu ne putem baza pe o creştere explozivă a colectării în aşa fel încât să privim liniştiţi la ceea ce şi-a propus Guvernul Ponta şi a aprobat FMI, o creştere de 17 miliarde în venituri. 17 miliarde înseamnă circa 3,7 miliarde de euro. Deci susţin că politica fiscal-bugetară proiectată de Guvernul Ponta şi aprobată de FMI este greşită şi riscăm să avem efecte de dezechilibrare a echilibrelor macroeconomice în lunile următoare sau să creăm toate premisele pentru ca acest lucru să se producă. Am trecut în 2009 şi 2010 prin aşa ceva şi nu trebuie să mergem înainte pe noua politică fiscal-bugetară lansată de Guvernul Ponta şi aprobată de FMI. Mie îmi pare rău, am avut întotdeauna în FMI un partener, dar de data aceasta au greşit. Nu este de conceput să genereze o politică fiscală ca să atingi nişte dorinţe ale unor politicieni, asta însemnând taxe, taxe, taxe şi fără certitudinea că le poţi colecta. Iar cifrele de pe primele trei luni ne arată acest lucru. Soluţia corectă este revenirea la politica sănătoasă a aşezării cheltuielilor în funcţie de venituri certe. Numai aşa ne vom putea încadra în deficitul bugetar planificat pentru acest an fără să generăm dezechilibre macroeconomice. O spun din experienţă şi e un semnal de alarmă de maximă gravitate pe care îl trag. Abordarea Guvernului şi a Fondului a fost: atâţia bani am nevoie, câte taxe trebuie să bag?; am băgat 35, mai intră una pe combustibil la 1 aprilie, mai intră şi cea pe stâlp. Fără să se întrebe cine le plăteşte şi cine le colectează, aceste taxe.

Deci eu mai mult decât să trag public un semnal de alarmă nu mai am ce să fac. Guvernul şi Parlamentul îşi asumă responsabilitatea, dar rugămintea mea la Guvern şi la Parlament este să se aplece asupra a ceea ce spun. Politica fiscal-bugetară este greşită, ne va duce pe termen mediu la crearea unor mari dezechilibre macroeconomice. Or să apară din nou neplăţi masive către societăţi şi către furnizorii bugetului de stat, or să apară angajări de lucrări la diverse ministere în baza bugetului, dar nu vor fi veniturile, or să se oprească din nou, riscăm să creştem şi şomajul şi aşa mai departe. Este un semnal de maximă gravitate pe care îl trag şi la adresa Guvernului, şi a Parlamentului, şi a Fondului Monetar Internaţional. Nu poţi să ai o creştere de 17 miliarde în venituri de la un an la altul, chiar cu puzderia asta de taxe suplimentare introduse. Nu se vor colecta decât parţial şi deficitul va fi mult mai mare decât cel estimat sau vor creşte exploziv arieratele, pentru că Guvernul nu va plăti. Revin şi vă informez că, plecând de la această analiză pe care am făcut-o serios, dar şi de la şansa că astăzi nu s-a adoptat legea de aprobare a ordonanţei care creşte taxele pe combustibil, voi transmite Parlamentului o scrisoare în care îi rog să nu aprobe această ordonanţă, să revenim la preţurile la combustibil anterioare datei de astăzi şi să propună Parlamentul Guvernului, pentru că Guvernul, teoretic sau constituţional, este sub control parlamentar, să treacă la ajustarea cheltuielilor. În scrisoare, voi indica şi care sunt propunerile mele de ajustare a cheltuielilor. Este creşterea explozivă de alocare la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi de acolo se pot tăia 1,2 miliarde şi, de asemenea, este un excedent de prevederi bugetare la plata dobânzilor, la serviciul datoriei, de unde se poate tăia, de asemenea, se poate face o ajustare de cinci, şase sute de milioane de lei. În plus, mai sunt venituri suplimentare faţă de estimatul din buget care vor veni din taxa pe stâlp. Eu estimez că vor fi circa un miliard în plus şi, de asemenea, vor mai fi circa 500 la 700 de milioane de lei în plus din taxa suplimentară de 60% pe diferenţa de preţ de la liberalizat la preţul anterior la gaze şi asta va mai aduce… S-a introdus o taxă de 60% care nu afectează populaţia în mod direct, deci nu-i ceva ce se pune peste, se taie din veniturile furnizorului de gaze şi se duce la buget, deci este neutră pentru populaţie şi pentru industrie, şi aici, după estimările mele, este un plus de 500 la 700 de milioane şi se poate renunţa liniştit la această taxă pe combustibil. În plus, măsuri urgente intră tot în categoria semnale de alarmă. Avem 105 milioane de euro alocaţi de Uniunea Europeană, care trebuie cheltuiţi în intervalul 2014-2015 pentru creare de locuri de muncă pentru tineri. Ar putea fi generate start-up-uri foarte multe pentru firme de doi, trei angajaţi, care să dea o şansă tinerilor să aibă loc de muncă. Chiar dacă reuşesc, chiar dacă nu reuşesc, sunt bani care nu se cer înapoi. Important este să fie un mic proiect, în care tinerii să încerce să îşi creeze singuri locuri de muncă. Şi mai sunt 445 de milioane de euro, tot de la Uniunea Europeană, care trebuie cheltuiţi tot în aceşti doi ani, pentru crearea de întreprinderi mici şi mijlocii pentru persoane defavorizate, unde, de asemenea, tinerii din România cu zone de şomaj de peste 20% se încadrează şi se pot crea locuri de muncă, li se pot pune la dispoziţie bani europeni pentru a-şi începe mici afaceri.

Deci cred că Guvernul ar trebui să acţioneze imediat, pentru că realităţile încasărilor pe primele trei luni arată falimentul politicii fiscale a Guvernului Ponta. Ştiu că vor fi tot soiul de propagandişti care spun că e joc politic. Nu e niciun joc politic, vreau să prevenim o situaţie dificilă, dacă nu facem acum reabordarea cheltuielilor bugetare şi a politicii fiscale. În luna aprilie vine misiunea Fondului; între timp, Guvernul ar trebui să fie pregătit pentru o nouă abordare, pentru că aceasta, cu creşterea taxelor în scopul creşterii veniturilor, se vede că nu dă rezultate. Repet, dacă socotim nerealizările planificate faţă de planificarea pe primele trei luni, deja încasările din taxa suplimentară pe benzină şi motorină s-au dus. Aş vrea să mai fac o observaţie, pe care am făcut-o şi ieri, dar nu strică să o fac de două ori: nu avem aparat administrativ capabil să gestioneze celebra rambursare de 4 eurocenţi. Vor fi cheltuieli extrem de ridicate ca să putem gestiona un asemenea proces şi vor fi tentaţii de fraudare a procesului extrem de multe.

În opinia mea, soluţia corectă în acest stadiu este respingerea Ordonanţei de Urgenţă prin care se introduce această taxă şi revenirea la preţurile dinainte. Această taxă este şi o frână foarte puternică pentru economie şi pentru consum. Banii europeni sunt soluţia şi pentru locuri de muncă, şi pentru investiţii. Mă uitam la domnul Dragnea ce voia să facă. Am mai spus-o mai demult, dar nu-i greşit să repetăm: dânsul a primit o alocare mare din mila premierului Victor Viorel ca să facă modernizarea satului românesc, să facă regenerare urbană şi să facă infrastructură judeţeană. Toate aceste proiecte sunt finanţabile şi din bugetul în execuţie din 2007 – 2013, şi domnul Dragnea n-a cheltuit încă toţi banii, dar poate sunt angajaţi în contracte, dar are noul buget, 2014 – 2020, în care are pentru acest tip de programe circa 5 miliarde de euro, iar România are obligaţia, fiind în acord cu Fondul, la o cofinanţare de numai 5%. 5%! 95% vin de la Uniunea Europeană. În plus, din acest exerciţiu a devenit eligibil şi TVA-ul. Deci Guvernul, dacă ar fi inteligent, s-ar bate să tragă bani europeni din noul exerciţiu bugetar, 2014 – 2020, pentru că 24% din aceşti bani îi intră în bugetul de stat, pentru că eu am fost cel care a iniţiat dezbaterea la buget ca şi TVA-ul să devină eligibil. Deci, cu cât tragem mai mulţi bani din noul exerciţiu bugetar, cu atât mai mulţi bani intră la bugetul de stat, o dată din TVA, pe urmă din taxa pe forţa de muncă, ce se întoarce tot la bugetul de stat, din aplicarea taxei unice pe venit. Ai numai avantaje. A găsi metoda cea mai simplă, specifică oamenilor care nu înţeleg nimic din economia unui stat: taxele. Vreau să fiu foarte clar, că am văzut obiceiul, şi la fătucile rujate, şi la politicieni: „Băsescu şi guvernul lui”. Fătucile rujate, cum le spune maestrul Cristoiu, la asta mă refer. Citez un clasic al jurnalismului. La orice spui, îţi spun ele că e propagandă electorală. Nu. Este cel mai hotărât semnal de alarmă pe care îl trag public. Ştiu că toţi spun: „Da, au tăiat salariile, cu Guvernul Băsescu”. Da. Pentru că nu aveam ce să facem şi nu a făcut-o nimeni cu plăcere. „A mărit TVA-ul.”. Nu, nu am fost de acord cu asta şi se ştie, e arhicunoscut public. Se compară perioada de criză adâncă a României cu o perioadă în care trebuia să se relanseze. Eu îmi asum, ca să nu îşi mai bată capul fătucile şi propagandiştii. Îmi asum tot ce s-a întâmplat în perioada crizei. Dar resping categoric o astfel de politică. În perioada crizei a trebuit să ne salvăm ţara de la un derapaj major şi, Slavă Domnului, am reuşit într-un an şi jumătate să o redresăm, iar astăzi discutăm despre şansa de creştere. De ce trebuie să ne târâim? Pentru că nişte oameni cred că e mai uşor să măreşti fiscalitatea, să nu te doară capul. Uite că poate să te doară capul şi cu fiscalitate mărită. Cheltuielile trebuie ajustate imediat. Sigur, este cealaltă variantă. Ne trebuie bani, 17 miliarde creştere de venituri de la un an la altul. E greu de imaginat. Dar este ceea ce spuneam astăzi în Parlament. Lăcomia, mână în mână cu corupţia. O lăcomie sălbatică pentru bani, care să fie utilizaţi să câştige voturile baronilor locali şi ale primarilor. Iar eu vă spun dumneavoastră, le spun românilor, îi spun Guvernului, îi spun Parlamentului, spun FMI-ului: o asemenea politică este inadmisibilă. Şi sunt gata să fiu partenerul oricui să corectăm abordarea greşită pe care atât intern cât şi în relaţiile cu FMI, UE şi Banca Mondială o avem privitor la şansele României de a avea creştere economică. Asta este ce am vrut să comunic. Era doar o declaraţie, dar dacă este ceva ce aş putea lămuri, cu plăcere.

Întrebare: O singură întrebare.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Oricum numai una merge.

Întrebare: Înţeleg că este o ultimă încercare pe care o faceţi în ceea ce priveşte acciza. Care credeţi însă că sunt şansele reale, având in vedere că chiar astăzi – dacă este să ne uităm – Camera Deputaţilor a respins o reexaminare, aceea a ordonanţei care permite majorarea indemnizaţiilor celor din AGA. Şi de altfel, foarte multe reexaminări din ultima perioadă v-au fost respinse de deputaţi.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bun, eu nu pot să fac mai mult decât ce poate face un preşedinte, iar când lucrurile merg într-o direcţie alta decât cea pe care eu ca preşedinte cred că ar trebui să mergem nu mă pot manifesta decât în cadrul instituţional pe care mi-l dă Constituţia, şi asta înseamnă această corespondenţă şi întoarceri de legi în raporturile cu parlamentul şi declaraţiile publice, doamnă. Că asta e.

Întrebare: Ar fi un motiv de sesizare a CCR?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu-mi dau seama, să vedem.

Întrebare: Bună seara. Domnule preşedinte, astăzi, şeful misiunii FMI în România spunea cu privire la această acciză pe carburanţi că este un element important pentru atingerea obiectivelor de deficit bugetar şi orice exceptare de la creşterea acestei accize ar trebui compensată prin alte măsuri, măsuri cu un impact puternic.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, dacă se merge pe această politică fiscal-bugetară pe care eu o reclam că este greşită. Şi am ţinut să o fac nu numai pe căile instituţionale să atenţionez Fondul, pentru că o voi face după ce mă întorc de la Bruxelles, o fac şi public. Nu tot ce acceptă Fondul în relaţia cu Guvernul este acceptabil şi pentru ţară. Guvernul e un grup de miniştri, Fondul e o delegaţie, iar românii sunt 22 de milioane. Doamnă, vă rog să mă credeţi, dacă România era în dificultate, n-aş fi comentat niciodată măsurile pe care Guvernul le-ar fi luat, dar acum ne îngropăm şansa de creştere şi creăm riscul revenirii la dezechilibre macroeconomice, iar eu am obligaţia să mă manifest. Vă mulţumesc!

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte! Spuneaţi de anumite dezechilibre macroeconomice pe care le-am putea vedea într-un termen mediu. Dacă aţi putea să ne daţi un termen mai exact, e vorba de luni sau de ani, şi dacă în acest ritm s-ar putea ajunge din nou la situaţia în care să trebuiască să fie tăiate salariile şi pensiile.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Sper să nu mai ajungem la asemenea situaţii, pentru că aduceţi-vă aminte de ce a fost generată acea soluţie. A fost generată de faptul că domnul Tăriceanu, pe o creştere de 8%, 7,8%, a lăsat un deficit bugetar de 6%, care nu a mai putut fi controlat. Sper să nu ajungem în situaţiile anterioare, dar dezechilibre macroeconomice înseamnă, spre exemplu, şi dacă ieşim din deficitul de 3% sau dacă anul viitor nu reuşim să aducem la zero deficitul structural. La sfârşitul anului viitor trebuie să avem un deficit structural zero. Ne-am angajat, avem lege… Sau, nu – un deficit structural de un procent, scuzaţi-mă. Avem tratatul fiscal ratificat în Parlament, avem obligaţii faţă de Uniunea Europeană să ajungem la un deficit structural de un procent anul viitor, la sfârşitul anului. Deci, orice iese din ţintele pe care ni le-am propus înseamnă dezechilibre macroeconomice care trebuiesc corectate. Noi va trebui să înţelegem foarte curând că nu mai putem funcţiona nici cu deficite bugetare pe bugetul general consolidat, pentru că deficitele bugetare înseamnă întotdeauna noi datorii şi creşterea datoriei publice. Numai când treci pe excedent poţi să începi să reduci datoria publică. Ori, deja ne apropiem de zona periculoasă a datoriei publice. Când te apropii de 40%, deja trebuie să-ţi tragi toate semnalele de alarmă, pentru că 60% datorie publică din PIB e foarte aproape.

Întrebare: Aş vrea o clarificare de la dumneavoastră, dacă se poate, am primit un comunicat de la Administraţia Prezidenţială, după o solicitare, în care ni se răspundea foarte clar referitor la acele controale pe care spuneaţi că le veţi face.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, spuneam că discutăm strict despre problemele de astăzi. Pentru lămuriri, cu adresă. Vă mulţumesc frumos.

Întrebare: Voiam să văd dacă aţi trimis adresa, că nu a fost foarte clar.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult. Deci o adresă, dacă primim de la dumneavoastră până la următoarea conferinţă de presă, cu plăcere vă răspund sau dacă faceţi întrebarea asta o prioritate data viitoare.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte! În acest moment, dumneavoastră veniţi şi spuneţi că aceşti bani pe care cei din guvern ar vrea să îi atragă prin impunerea acestei accize se duc pe clientela politică. De cealaltă parte, vin cei din Guvern. Domnul Dragnea de exemplu spune că banii sunt necesari pentru a se continua lucrările deschise de doamna Udrea şi spunea că sunt 4.717 şantiere începute, care ar trebui finalizate şi că nu poate atrage bani din fonduri europene. Până la urmă, ce…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamna salariat, că fiind la Antena 3, dumneavoastră sunteţi salariat….

Întrebare: Şi nu e o ruşine. E o ruşine sau cum?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dumneavoastră credeţi în povestea asta?

Întrebare: Nu, eu vă întreb, pentru că asta aud românii, domnule preşedinte. Vă aud când pe dumneavoastră, când pe cei din Guvern…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Numai puţintel, că nu sunteţi la Gâdea…

Întrebare: De ce ne jigniţi? Sunteţi la tribuna Preşedinţiei?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În faţa dumneavoastră este preşedintele… Gâdea este un om. E jignitor să vorbeşti despre el?

Întrebare: Dar nu este aici.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu am observat. Deci aici nu se ţipă şi nu se înjură.

Întrebare: Dar nu a ţipat nimeni. Vă rog.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci rugămintea mea la dumneavoastră este să luaţi răspunsul: Dragnea minte! Vă mulţumesc.

Întrebare: Aveaţi ocazia astăzi să vorbiţi cu domnul…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, vă mulţumesc..

.Întrebare: Vă rog, se poate o precizare…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, vă mulţumesc…

Întrebare: …o precizare legată de acea graţiere pe care aţi făcut-o în mandatul dumneavoastră, deşi spuneaţi că în acest mandat nu aţi graţiat pe nimeni. Au apărut ştiri peste tot, nu vreţi să…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, am o rugăminte, vă mulţumesc.

Întrebare: Eu vă întreb…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc. Am stabilit o regulă, o întrebare şi gata.

Întrebare: Mulţumesc. Când ne puteţi răspunde şi la această întrebare?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Când voi avea temă graţierile.

Întrebare: Vă mulţumesc.

Întrebare: Bună seara! Voiam să vă întreb dacă v-aţi făcut un calcul dumneavoastră personal cât v-ar costa acum un plin la Logan, odată cu mărirea preţului la…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sincer, nu l-am făcut, dacă sunt 40 de litri, ori 42 de bani, vreo 16 lei în plus.

Întrebare: Vreo 16 lei în plus şi cam de câte ori faceţi dumneavoastră plinul la Logan aşa…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Depinde. Vara mai des, iarna mai puţin. Sau acum, cum nu circul în ultima perioadă cu el, deloc. Vă mulţumesc.

Întrebare: Domnule preşedinte, aţi invocat astăzi în Parlament necesitatea suplimentării bugetului Ministerului Apărării, a invocat-o şi domnul prim-ministru…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Există posibilitatea majorării acestui buget din acest an în actualul context geopolitic?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În mod normal ar mai trebui adăugaţi la rectificare 0,3% din produsul intern brut, dar totul depinde de Guvern, de premier. Vă pot spune că nu există premier, inclusiv Emil Boc, cu care să nu fi avut discuţii pe tema bugetului Ministerului Apărării, reclamând că este insuficient şi îmi aduc aminte foarte bine şi discuţiile cu premierul Tăriceanu. Toţi au avut obtuzitatea să înţeleagă, ca şi Ponta, că securitatea este gratis. Trebuie să vină evenimente nefericite ca să înţeleagă ca securitatea are nişte costuri. Sper să se întâmple ceva şi programele Ministerului Apărării să se poată derula în continuare.

Întrebare: Unul dintre argumentele invocate des de către premier pentru a nu renunţa la această acciză este acela că a fost prevăzută deja în buget şi nu poate să elimine acea sumă provenită din acciză din bugetul deja votat şi adoptat. Cum răspundeţi acestui argument?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu pot să vă spun că a eliminat-o, pe primele trei luni cel puţin, pentru că n-a avut-o. Da? Deci n-a avut-o în buget. Este eliminată pentru că bugetul se scrie, bugetul acestui an este exagerat din punctul de vedere al veniturilor dacă privim la ce s-a întâmplat în primele trei luni şi reglajul îl face Ministerul de Finanţe. Ei n-or să-ţi dea niciodată bani atunci când n-au. De asta sunt convins că Ministerul de Finanţe pe primele trei luni a procedat în consecinţa încasărilor pe care le-a avut, adică plus 450 de milioane în ianuarie, minus 1 miliard februarie, minus 1 miliard martie. Sunt convins că n-au dat drumul la bani pe care nu-i aveau. Şi aici esenţa este simplă. De ce atâta zbucium să luăm bani de la cetăţeni şi din economia românească, când avem banii europeni? Eu nu am decât un nume pentru asta: corupţie. Nu am decât un nume. Vă mai dau un element: domnul Ponta se laudă cu încasările pe care le-a avut din bani europeni în 2013. Vreau să ştiţi că sunt numai facturi, pe lucrări, din timpul guvernului Boc. Actualul guvern nu a realizat nici măcar o licitaţie pentru un contract mare de infrastructură la calea ferată sau la drumurile naţionale. Şi ce derulează acum, ce au acum în procedură de organizare de şantier şi de începere de lucrări sunt licitaţii declanşate din timpul guvernului Boc. Deci banii europeni sunt soluţia şi nu jecmănirea economiei româneşti şi a populaţiei. Repet, o spun în condiţiile în care îmi asum măsurile luate în timpul perioadei de criză, ca să nu aibă cineva grijă că nu mi le asum; dar atunci a fost o criză grea, cea mai grea, de la criza din ’29, din 1929, iar acum suntem în situaţia în care avem toate premisele să creştem şi ne batem joc de şansă. Bine. Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută!

Live streaming video by Ustream