Traian Basescu | Victor Ponta are fracturi de logica. Introducerea accizei este o masura abuziva impotriva economiei si a populatiei

Presedintele Traian Basescu a sustinut, luni, o declaratie de presa in care a raspuns acuzatiilor inainte de Premierul Victor Ponta, precizand ca in perioada guvernarii Boc pretul la carburant a fost majorat la cererea Uniunii Europene si a fost prevazut in Tratatul de Aderare semnat de Romania. In plus, seful statului l-a criticat pe Victor Ponta si pentru refuzul de a participa la ceremonia dedicata celor 10 ani de la semnarea tratatului cu NATO, afirmand ca Premierul are „fracturi de logica”.

„Observ că astăzi prim-ministrul a muncit din greu, a făcut foarte multe declaraţii, ceea ce înseamnă munca dânsului de prim-ministru şi n-aş vrea să rămână fără răspuns, inclusiv aprecierea legată de micul eveniment de marcare la Preşedinţie a 10 ani de la intrarea României în NATO. Am înţeles că dânsul consideră că pot să participe doar cei care au semnat sau care s-au implicat în ajungerea României la stadiul de a semna aderarea României la NATO. (…) Dacă am pleca pe logica lui Victor Ponta, doar participanţii la eveniment să aibă dreptul de a fi prezenţi la o astfel de ceremonie, mă întreb ce caută la Ziua Unirii, că doar nu l-am văzut în suita lui Cuza. Deşi poate în modul de a-şi gestiona cariera, poate a luat un act al Unirii şi a pus şi el de un plagiat acolo, a pus şi el o semnătură pe actul Unirii şi atunci se consideră îndreptăţit să meargă la Iaşi, la Ziua Unirii. Are fracturi de logică, este evident, dar cele mai grele fracturi de logică sunt legate de introducerea accizei”, a precizat Presedintele.

Declaratia completa a Presedintelui Traian Basescu:

„Bună ziua. Aş începe prin a saluta începerea dezangajării forţelor militare ale Federaţiei Ruse de la frontiera cu Ucraina. Este un prim semn de început de relaxare în regiune. Probabil, ceea ce se întâmplă în aceste ore, începerea retragerii unităţilor militare ale Federaţiei Ruse de la frontiera estică a Ucrainei, este un prim rezultat al discuţiilor la cel mai înalt nivel între preşedintele Barack Obama şi preşedintele Putin, dar şi al negocierilor, al discuţiilor care au avut loc la Paris ieri, între ministrul de Externe Lavrov şi secretarul de stat al SUA, John Kerry. Un semn bun care, însă, nu trebuie să ne reducă atenţia cu privire la eventuale evoluţii care pot fi în această regiune, Federaţia Rusă probând că poate fi impredictibilă. Fără o legătură expresă cu acest lucru, vă pot informa că pe data de 25 am transmis o scrisoare tuturor membrilor Consiliului European, şefilor de stat şi de guvern care fac parte din Consiliul European, în care rugam să analizeze posibilitatea ca Acordul de asociere şi Acordul de liber-schimb cu Republica Moldova să fie semnat pe 27 mai. Aceeaşi scrisoare am adresat-o şi preşedintelui Consiliului European, domnului Van Rompuy, dar şi preşedintelui Comisiei Europene, domnului Barroso. Sigur, la ultimul Consiliu, la solicitarea mea, s-a obţinut o devansare, din august pentru cel mai târziu iunie, dar eu consider că avem o bună oportunitate de a semna acordurile cu Republica Moldova pe 27 mai, când are loc un Consiliu European informal. Sigur, în afară de voinţa politică, mai avem şi o problemă tehnică: dacă vor fi gata traducerile Acordului de asociere şi Acordului de liber-schimb în cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Cred că este cea mai importantă ştire a ultimelor săptămâni faptul că Federaţia Rusă începe dezangajarea militară de la frontiera estică a Ucrainei.

Venind la problematica internă, observ că astăzi prim-ministrul a muncit din greu, a făcut foarte multe declaraţii, ceea ce înseamnă munca dânsului de prim-ministru şi n-aş vrea să rămână fără răspuns, inclusiv aprecierea legată de micul eveniment de marcare la Preşedinţie a 10 ani de la intrarea României în NATO. Am înţeles că dânsul consideră că pot să participe doar cei care au semnat sau care s-au implicat în ajungerea României la stadiul de a semna aderarea României la NATO. Chiar dacă nu mi se pare că are dreptate, trebuie să îi spun că eu am fost un politician foarte implicat în acest proces care nu s-a petrecut într-o singură noapte. Am fost ministru în guvernul 1996 – 2000, am prins evenimentele din Iugoslavia, în care Ministerul Transporturilor a fost destul de implicat şi sub comanda preşedintelui Emil Constantinescu am făcut toţi, am urmat poziţia favorabilă NATO şi, nu mai puţin ca opozant, am fost un susţinător fără rezerve al drumului României către NATO şi UE. Ba mai mult, încă din opoziţie vorbeam de axa Londra – Washington, axă pe care prim-ministrul mai încearcă să o strâmbe acum, să o ducă şi prin alte zări, dar lucrurile merg înainte. Dacă am pleca pe logica lui Victor Ponta, doar participanţii la eveniment să aibă dreptul de a fi prezenţi la o astfel de ceremonie, mă întreb ce caută la Ziua Unirii, că doar nu l-am văzut în suita lui Cuza. Deşi poate în modul de a-şi gestiona cariera, poate a luat un act al Unirii şi a pus şi el de un plagiat acolo, a pus şi el o semnătură pe actul Unirii şi atunci se consideră îndreptăţit să meargă la Iaşi, la Ziua Unirii. Are fracturi de logică, este evident, dar cele mai grele fracturi de logică sunt legate de introducerea accizei. Aş vrea să fac precizarea că nu există niciun document între Guvernul României şi Fondul Monetar Internațional prin care România să fie obligată să introducă acciza la combustibil. Puteţi căuta în monitoare oficiale, în mandate semnate de mine, nu veţi găsi aşa ceva. Deci scuza pe care o spune, ne-a obligat FMI, este o minciună în stilul propriu, cum nu există în documentele semnate sau aprobate cu FMI „electorata”, despre care văd că nu mai vorbeşte mare lucru acum, probabil că a început să-şi dea seama ce enormitate economică era.

Însă, venind la creşterea preţului la combustibil, înţeleg că domnul Victor-Viorel Ponta îmi reproşează că nu i-am scris şi premierului Emil Boc. Nu i-am scris, recunosc, şi poate e bine să ştie şi motivele din care am făcut-o. În primul rând, pentru că România are un tratat de aderare la Uniunea Europeană şi în acest tratat, pe care oricare din dumneavoastră îl poate găsi pe site-ul UE, dacă nu vi-l dă cumva Ponta, dacă l-a pierdut ca pe contractul cu Bechtel, în care s-ar fi văzut mizeria acelui contract semnat în timpul în care dânsul era şeful Corpului de control al prim-ministrului Adrian Năstase, dar măcar tratatele prin care România a aderat la Uniunea Europeană eşti obligat să le ştii ca prim-ministru. Şi iată explicaţia creşterii preţului la combustibil şi de ce eu nu i-am scris premierului Emil Boc: la pagina 156 din Tratatul de Aderare se găseşte un punct, 4a, care spune că România va introduce acciza de 359 de euro la mia de litri de benzină până la 1 ianuarie 2011. Acelaşi tratat spune că România trebuie să introducă o acciză de 330 de euro la fiecare mie de litri de motorină până la 1 ianuarie 2013. Deci România şi-a respectat angajamentul din Tratatul de aderare, aşa cum el a fost negociat când Victor Ponta era şeful Corpului de control al prim-ministrului. Pentru că negocierea Tratatului de aderare s-a încheiat în 2004. Eu nu reproşez această negociere, ci doar vreau să subliniez că nu e bine să minţi în spaţiul public, mai ales când eşti prim-ministru. Nu se poate guverna numai cu minciună. Deci România a avut obligaţii, prin Tratatul de aderare, să crească într-o anumită cadenţă preţul, acciza, ceea ce a implicat creşterea preţului. Ca să nu mai folosesc acciză, îi spun taxă. Este o taxă pe combustibil pe care România a fost obligată, prin Tratatul de aderare, să o introducă. Mai mult decât atât, nu puteam să-l cert pe Emil Boc pentru faptul că în perioada crizei, în mod paradoxal, din cauza scăderii masive a producţiei în ţările OPEC, preţul barilului de ţiţei a crescut, cum a crescut şi preţul de Bursa de la Londra al miei de litri de benzină sau de motorină. Astea s-au întâmplat în acea perioadă. Vreau să subliniez încă o dată şi pentru Victor Viorel că eu îmi asum parteneriatul cu Guvernul Emil Boc, îmi asum şi cele bune, îmi asum şi cele rele. Ştiu că s-au întâmplat lucruri rele populaţiei în mandatul lui Emil Boc şi acelea au fost soluţiile pentru ca România să nu mai fie şi astăzi în criză. A trebuit să ne reducem masiv cheltuielile. Nu aveam bani de salarii, nu aveam bani de pensii. Şi a trebuit să găsim soluţii. Singura soluţie din timpul Guvernului Boc, din timpul crizei, pe care o resping – şi am făcut-o şi atunci public – a fost creşterea TVA-ului. Nu sunt un adept al creşterii taxelor, mai ales în timp de criză. Dar s-a preferat în coaliţie această soluţie. În rest, sunt solidar cu toate măsurile pe care Guvernul Boc le-a luat în timpul crizei economice pentru a salva ţara sau a o menţine în echilibre macroeconomice sau pentru a o readuce în echilibrele macroeconomice necesare pentru ca astăzi să avem creştere economică. O spun încă o dată, ar fi fost dramatic dacă prim-ministru al României ar fi fost Victor Viorel, susţinut şi de Crinuţ, prin Parlament. Demagogia nu i-ar fi lăsat să-şi asume măsurile de trecere rapidă a României prin criză şi prin dezechilibrele macroeconomice.

Venind acum la acciza pe care prim-ministrul se cramponează s-o introducă: ea este o suferinţă inutilă pentru economie şi pentru populaţie. Obligaţiile pe care le aveam prin Tratat de a creşte acciza ni le-am îndeplinit, iar măsura pe care o ia Victor-Viorel Ponta este o măsură abuzivă împotriva economiei şi a populaţiei. Nu are nevoie de aceşti bani. Poate evita adăugarea a 42 de bani la fiecare litru de benzină şi la fiecare litru de motorină, prin reducerea cheltuielilor acolo unde ele nu sunt necesare sau acolo unde a prevăzut cheltuieli mai mari decât trebuie în bugetul de stat. Practic, miza lui Victor-Viorel Ponta prin această taxă suplimentară de 42 de bani la fiecare litru de benzină şi motorină este să-şi creeze resurse pentru a alimenta baronii locali în vederea campaniilor din acest an, în mod deosebit a campaniei prezidenţiale. Sursele pe care Guvernul le are în bugetul de stat le-am mai spus şi le repet: excesul de finanţare de la ministerul domnului Dragnea, de la Ministerul Dezvoltării Regionale. Acolo are bani alocaţi pe care-i poate reduce. Discutăm despre 1,8 miliarde. Poate să ia fără grijă 1,2-1,5 miliarde din bugetul domnului Dragnea, care a crescut exponenţial în acest an numai pentru a alimenta baronimea. Are un excedent de circa 600 de milioane de lei la rubrica ce vizează serviciul datoriei externe, poate să ia de acolo liniştit 500-600 de milioane; are excedente şi la asistenţă socială în mod cert şi în multe alte locuri. Aici v-am dat unde sunt sumele mari, la Dragnea şi la serviciul datoriei. Dar de peste tot se poate aduna până la concurenţa sumei de 1,8 miliarde cât se preconizează să încaseze pe ultimele trei trimestre. De aceea, cred că e şi un act de sadism, vrea să-şi arate puterea de prim-ministru. Nu înţeleg exact ce-l mână, dincolo de faptul că baronii au pus piciorul în prag şi i-au spus: „Frate Viorele, ori ne dai banul, ori la alegeri praf şi pulbere se alege, că nu vom scoate oameni la vot”. În ultima ieşire publică, a mai lansat şi înţelegerea pe care a făcut-o cu transportatorii. Este un lucru complicat. Am aflat că Victor-Viorel spune că vor lua banii înapoi cei care vor alimenta cinstit. Victor-Viorel, îţi spun de pe acuma, o să primească finanţele camioane de facturi pentru maşini care n-au alimentat niciodată şi vei da înapoi echivalentul a 4 cenţi, ceea ce va fi o lovitură pentru bugetul de stat. Sunt convins că imaginaţia românilor va funcţiona şi, la fel cum au fost perioade şi mai sunt şi acum când se făceau restituiri de TVA nejustificate pentru exporturi fictive, la fel va afla domnul Victor-Viorel cum e să consumi mult mai multă motorină decât în mod real s-a consumat. După scripte va ieşi că s-a consumat mult mai multă motorină, va fi o competiţie, cine produce bonuri de alimentare, şi, sigur, pentru că tot avem instituţiile de control politizate, unii vor fi prinşi, alţii vor fi toleraţi. Deci, se introduce în sistemul fiscal românesc o perturbare care va duce la costuri foarte ridicate. În plus, costuri de administrare: vor fi costuri de administrare foarte mari. Vor trebui să găsească funcţionari care să se uite de dimineaţă până seara în bonurile de alimentare. Mă întreb cum vor scoate, când conducătorul auto va cumpăra şi covrigi din staţia de alimentare. Că acolo pui şi covrigi, şi ciocolată şi nu ştiu ce, şi intră şi combustibilul. Va fi o muncă titanică, în care foarte mulţi oameni vor plăti nevinovaţi când va veni controlul în urma lor. Ori din erori, ori din… Dar se creează o nişă de evaziune şi de încasare de venituri nejustificate foarte mare. Sigur, nu o să îi acuzi pe marii transportatori, care sunt serioşi, că nu au cum să aibă alt tip de comportament. Dar vor fi foarte mulţi care vor face un sport din restituirea accizei de 4 eurocenţi pe seama Ministerului de Finanţe. Administrarea este un cost foarte ridicat, iar relaţia cu toţi furnizorii de combustibil privaţi români, străini, va fi extrem de dificilă, pentru că vor trebui confruntate cantităţile raportate de cei care vând combustibil cu ceea ce primeşte Ministerul de Finanţe ca bonuri spre rambursarea a 4 eurocenţi. Deci cred că băgăm aparatul administrativ românesc într-o situaţie căreia nu îi va face faţă. Nu neapărat pentru că nu vrea, dar va fi foarte greu de gestionat un asemenea proces. Sunt ţări în care un astfel de proces există, dar el a fost, cu siguranţă, pregătit cu mult timp înainte. Ceea ce Victor Viorel preconizează, că se face rambursarea o dată la trei luni, o dată pe trimestru, gândindu-se că în trei luni va pune la punct un astfel de sistem, este o eroare. Nu va putea fi pus la punct. Şi atunci are două alternative. Ori să îi păcălească pe transportatori că le va rambursa 4 eurocenţi, ori să nu îi păcălească, dar sistemul să nu funcţioneze. Sistemul va avea foarte multe vulnerabilităţi, pentru că este nepregătit pentru o astfel de operaţiune şi, pe de altă parte, asupra lui vor fi presiunile specifice rambursării TVA, de genul: declaraţii false, bonuri false şi multe altele, şi bonul pe care vor fi şi covrigi, şi de toate. Cum îi dă deoparte cea care operează fiecare bon, va fi dificil de imaginat, plus relaţia, controlul cu cei care vând combustibil – şi sunt şi foarte mulţi operatori mici, care au două, trei, cinci staţii. Vom vedea. Nu am nicio ezitare să spun că vor fi păcăliţi şi agricultorii. Înţeleg că domnul ministru Constantin a anunţat o oarecare compensare, o compensare parţială. După ce s-au introdus atâtea taxe pentru agricultori, o creştere a costului la combustibil este tot ce îşi mai „doreau” – pun în ghilimele – agricultorii. Şi nu în ultimul rând, micile firme de curierat, dacă vreţi, firmele cu trei, cinci salariaţi, care nu se pot încadra în noţiunea de transportator, cum vor primi aceste creşteri? Pentru că, spre exemplu, la o firmă de curierat, costul combustibilului este foarte important. Că merg ei cu motociclete, cu maşini mai mici, mai… Vor afecta foarte multe societăţi mici, societăţi familiale, foarte multe afaceri individuale vor fi afectate de această creştere. Pe de altă parte, de ce firmelor le acorzi o reducere, o rambursare de 4 eurocenţi, iar populaţiei nu? Sunt foarte mulţi oameni care pentru a ajunge la serviciu trebuie să folosească maşina personală, nu beneficiază de transport public. Este o discriminare grosolană care se face între consumatorii de combustibil. Pentru ce te îndrepţi strict asupra populaţiei şi a firmelor mici? Eu cred că cea mai bună soluţie este renunţarea în ultimul moment la această acciză. Ajung cele 35 de taxe noi introduse de Victor-Viorel, ajunge intrarea în plată a taxei pe stâlp de la 1 aprilie, nu mai trebuie şi taxa de 42 de bani pentru fiecare litru de combustibil. Vreau să înţelegeţi foarte bine un lucru: dacă ar fi fost o necesitate n-aş fi spus nimic, dar este o nevoie politică pentru a avea bani să dea baronilor. Vă aduc aminte că pentru taxa pe stâlp nu a avut în mine niciun fel de adversar, n-a avut o adversitate a mea pentru acea taxă, pentru că de mult spun că trebuie lărgită baza de impozitare. Dar această taxă pe combustibil este un abuz, pentru că România a ajuns la nivelul obligatoriu de acciză cerut de UE prin tratatul pe care l-am semnat cu UE, iar România este ţara care are cea mai mare resursă. Deja motorina va fi mai scumpă decât în Germania, care nu are resursele pe care le are România raportat la populaţie. Motorina va fi mai scumpă decât în Austria, în condiţiile în care OMV-ul austriac exploatează resursele din România. Este inadmisibil şi economic, şi moral ce face Victor-Viorel Ponta. De aceea, îmi permit să-l rog, să-i cer încă o dată să nu introducă această acciză, pe care… Dragii mei, vreau să înţelegeţi, n-o să moară nimeni din ea, deci cum românii au suportat atâtea, vor suporta şi asta, dar în loc să mergem spre bine după ce am trecut de perioada de criză, introducem taxe, introducem acciză suplimentară, în condiţiile în care s-a dovedit că aparatul de stat al României a funcţionat bine mersi şi cu resursă mult mai mică. Dar, când vrei să măreşti cheltuielile materiale, să cumpărăm maşini la ministere, să dăm bani la baronii locali care să ajungă la firmele de casă, facem asemenea excese. Niciodată, niciodată, dacă în mod real bugetul ar fi avut lipsă de resurse pentru a face faţă cheltuielilor obligatorii, nu aş fi avut această poziţie legată de acciză. Dar o am pentru că este o taxă inutilă care va mări şi preţurile, va face ca şi multe afaceri mici să fie îngropate pur şi simplu, spre satisfacţia baronilor locali. De aceea, public o spun, dacă Victor-Viorel Ponta nu înţelege de unde poate reduce cheltuieli, eu sunt gata să-i arăt în 30 de minute de unde poate să reducă cheltuieli fără să afecteze deloc finanţarea pentru Armată, Interne, Sănătate, Educaţie şi toate… funcţionarea instituţiilor. Dar din buget se pot tăia excesele. Pentru că deficitul de care vorbeşte Victor-Viorel Ponta nu este în raport cu nevoile obligatorii, este în raport cu cât şi-a propus el să aibă în buget pentru a satisface nevoile clientelei politice. Or, nu trebuie neapărat, când nu ai suficiente venituri, să pui pe spinarea populaţiei interesul politic de a-i face, de a-i ţine mulţumiţi pe baronii locali. Deci fac un apel la premier, dacă nu ştie – că eu pot înţelege, poate că nu ştie, nu l-am suspectat niciodată că nu înţelege bugetul pe care l-a aprobat -, dar, dacă nu ştie îi arăt de unde să reducă din cheltuielile bugetului de stat, în aşa fel încât să nu trebuiască să introducă acciza. Asta este ce am avut de spus, dacă aveţi întrebări pe temă, ştiţi regula, o întrebare – un ziarist.

Întrebare: Domnule preşedinte, zilele trecute, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a făcut o declaraţie şi spunea că plata pensiilor şi a salariilor ar putea fi pusă în pericol dacă nu ar fi introdusă această acciză. Cum vedeţi această…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, nu cred asta, pentru că mai ştiu şi eu să citesc bugetul. Cred că doamna ministru a fost aşa, într-un moment de slăbiciune, dar v-a tradus-o Victor-Viorel Ponta, că el e traducătorul doamnei ministru, v-a spus că nu e niciun pericol, deci credeţi-l pe premier şi vă rog să mă credeţi şi pe mine, nu există niciun pericol să nu se plătească salariile şi pensiile.

Întrebare: Şi dacă îmi permiteţi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, o întrebare. Mulţumesc.

Întrebare: Domnule preşedinte, aş vrea să vă întreb despre o altă mişcare pe care vrea s-o facă Guvernul, faptul că Executivul susţine în continuare acel memorandum semnat cu chinezii de la Huawei, asta în condiţiile în care ştim că autorităţile americane suspectează aceeaşi companie de spionaj, şi aş vrea să vă întreb, pentru că vorbeaţi luna trecută, dacă nu mă înşel, despre o eventuală plângere penală legată de acest subiect.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, în măsura în care o astfel de acţiune este legată de trecerea STS la Guvern sau nu ştiu ce, sigur că va fi un lucru inadmisibil, dacă activităţile STS, ceea ce eu intuiam, ar putea fi puse sub controlul unei astfel de firme. Altfel, vreau să fiu foarte bine înţeles: eu sunt un adept al consolidării relaţiilor comerciale şi cu China, şi cu Federaţia Rusă. Ce nu pot accepta ar fi o reorientare politică, pentru că Parteneriatul strategic pentru secolul al XXI-lea este fundamental pentru securitatea României. Să ştiţi că nicio altă ţară decât Statele Unite nu şi-a mărit efectivele în bazele militare româneşti, nu a trimis distrugătoare în Marea Neagră să facă exerciţii cu Flota militară română, nu a fost altcineva. Deci atât, aici este grija mea, o corectă abordare a relaţiei dintre România şi China, dintre România şi Federaţia Rusă, o abordare pe baze de interes economic, fără să afectăm direcţia politică fundamentală. Aici, scuzaţi-mă că vă întrerup, v-aş ruga să priviţi la Germania şi Franţa. A fost preşedintele chinez, a vizitat ambele ţări, s-au semnat contracte de miliarde şi cu Franţa şi, probabil, şi cu Germania, şi nimeni nu a fluierat la Franţa sau la Germania: „Ce faceţi, că aveţi relaţii cu chinezii…”. Cheia este în altă parte, cheia este la ce poţi oferi. La asta ar trebui să se gândească Victor-Viorel, cum m-am gândit şi eu, dar nu am găsit răspuns în economia românească, ce putem vinde Chinei din ceea ce China nu poate să facă la cea mai înaltă calitate? Şi, uite, francezii vând Airbus, nemţii vând BMW şi Mercedes. Când vom avea astfel de performanţe în economie, cu siguranţă preşedintele chinez sau vicepreşedintele sau prim-ministrul vor veni cu delegaţii mari la Bucureşti şi se vor semna contracte. Asta este problema noastră în relaţia cu China. Ne-au cerut, din câte am înţeles, 500 de mii de porci. Păi, Victor-Viorel, la vapoare cu ei dacă-i ai…

Întrebare: Dacă ar avea acces la sistemul de informaţii şi comunicaţii al României, ar fi o problemă, ar fi periculos?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da… Eu aş merge pe un sistem care să ne fie foarte bine cunoscut. Să ştiţi că vreau să înţelegi un lucru: să nu credeţi că Orange, Vodafone nu folosesc componente chinezeşti, dar controlul comunicaţiilor este foarte bine fixat, cine le controlează. Deci cred că trebuie să avem grijă de zonele strategice, zonele de comunicaţii, pe care nu le putem da nici americanilor, nici britanicilor, nici francezilor, nici englezilor. Chiar dacă le fac firme private, sunt lucruri pe care le controlăm noi, da?

Întrebare: Bună-ziua, domnule preşedinte. În urmă cu câteva luni, când aţi decis să semnaţi bugetul în care erau prevăzuţi banii ăştia din accize, în care premierul a spus că amână aplicarea accizei, spuneaţi că de la 1 aprilie ar putea fi o păcăleală aplicare accizei…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Uite că-mi dovedeşte Ponta că nu-i…

Întrebare: În discuţiile avute atunci cu premierul, v-a promis că se gândeşte dacă amână mai mult această acciză?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, n-o să vă reproduc discuţiile mele cu premierul…

Întrebare: Dar pe ce vă bazaţi dumneavoastră…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: El are obiceiul să spună: „Am vorbit şi cu preşedintele…”. Când are nevoie: „Am vorbit şi cu preşedintele…”. Nu fac asta. Mulţumesc.

Întrebare: Pe ce vă bazaţi dumneavoastră atunci când spuneţi că va fi o păcăleală, că păreaţi destul de sigur atunci…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Pe speranţa revenirii la raţiune.

Întrebare: Mai aveţi vreo posibilitate să…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, uite, am făcut o invitaţie să-i arăt de unde să tăiem din cheltuieli 1,8 miliarde. Doamnă, bugetul de stat al României înseamnă 217 miliarde. Şi un copil îşi dă seama că, dacă am un buget de 217 miliarde, este imposibil să nu găsesc de unde să-mi reduc cheltuielile cu 1,8 miliarde ca să nu mai duc în spatele populaţiei o creştere inutilă, repet. Dacă ar fi fost utilă, dacă ştiam că n-o să aibă bani de pensii, bani de salarii, bani de… cum am fost în situaţia din 2010, aş fi spus: „Domnule Ponta, fă-o!” Dar nu suntem în această situaţie. De ce trebuie să creezi un excedent faţă de nevoile obligatorii doar ca să dai la baronii locali banii de care au nevoie pentru alegeri? Mi se pare imoral profund. Vă mulţumesc.”

Întrebare: Pentru că atunci ameninţati că nu semnaţi bugetul. Acum în afară de aceste…

Președintele României, Traian Băsescu: Acuma nu mai am bugetul. Daţi-mi bugetul înapoi şi fac la fel.

Întrebare: Regretaţi?

Președintele României, Traian Băsescu: Păi, nu regret, că atunci erau probleme cu neintrarea bugetului în funcţiune, am reuşit o amânare de trei luni şi speram că în intervalul ăsta devenim raţionali, dar suntem mai mult politicieni decât prim-miniştri ai Guvernului României. De altfel, aici este un risc cu Victor-Viorel… Ştiţi că el când e prim-ministru, când e deputat, când e simplu cetăţean. Asta-i viaţa. Mulţumesc.

Întrebare: Mâine mergeţi în Parlament?

Președintele României, Traian Băsescu: Mulţumesc.

Întrebare: Bună ziua În completarea colegei mele: una dintre pârghiile dumneavoastră constituţionale este şi prezidarea şedinţelor de guvern. Vă gândiţi…?

Președintele României, Traian Băsescu: Pe probleme de politică externă, doamnă. Pe probleme de politică externă. Citiţi corect Constituţia. Pe probleme economice… De asta-l rog pe Victor-Viorel, că n-am atribuţiuni.

Întrebare: O atribuţiune ar putea fi eventual o consultare populară care să-l oblige pe premier să renunţe totuşi la această acciză?

Președintele României, Traian Băsescu: Doamnă, deci vorbiţi de un referendum? Bine, mulţumesc. Trebuie să fim realişti când vrem o soluţie.

Întrebare: Vreau să vă întreb, dacă totuşi această acciză va fi introdusă…

Președintele României, Traian Băsescu: Asta e…

Întrebare: … mai aveţi vreo pârghie la dispoziţie? Mai puteţi să faceţi ceva?

Președintele României, Traian Băsescu: N-am. Nu am.

Întrebare: Până mâine, veţi iniţia o discuţie cu premierul faţă în faţă, în care…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eu i-am făcut o invitaţie publică în momentul de faţă. Mai mult de atât nu am ce să fac. Bine, vă mulţumesc mult, vă doresc o zi bună la toţi.