Jens Stoltenberg, fost Prim-ministru al Norvegiei, a fost ales ca viitor lider al NATO, ajungând la conducerea alianţei într-un moment în care aceasta înfruntă o provocare istorică.
Stoltenberg, care îi urmează lui Anders Fogh Rasmussen, va prelua funcţia la data de 1 octombrie, devening Secretar General în timp ce NATO se află în faţa unui val de noi dificultăţi cauzate de incursiunea Rusiei în Ucraina.
Diplomaţii au declarat că au existat anumite discuţii referitoare la numirea unui secretar general din una dintre ţările Europei centrale sau estice ce au intrat mai recent în componenţa NATO, dat fiind că multe fac parte din alianţă de cel puţin un deceniu. Cu toate acestea, acreditările lui Stoltenberg i-au câştigat o amplă susţinere. Celălalt candidat important a fost italianul Franco Frattini, un fost Ministru al Apărării, conform oficialilor.
Stoltenberg este bine cunoscut de liderii NATO din timpul celor nouă ani când a fost Premierul Norvegiei bogate în petrol. Acesta a devenit cunoscut pe scena mondială în 2011, asumându-şi un rol foarte public în ajutarea naţiunii sale să îşi revină după un atac terorist organizat de Anders Behring Breivik care a dus la moartea a 77 de persoane.
Alegerea a fost anunţată înaintea unei întâlniri NATO între miniştrii de externe ce va avea loc la Bruxelles în cursul săptămânii viitoare, întâlnire al cărei principal obiectiv va fi Ucraina.
După anunţ, Rasmussen, fost Prim-ministru olandez ce a condus NATO de la mijlocul anului 2009, a postat pe Tweeter: „Criza Rusia-Ucraina arată nevoia unei conduceri care să fie consecvent puternică şi hotărâtă. Îl cunosc pe Jens Stoltenberg de mulţi ani şi ştiu că este omul potrivit să clădească pe trecutul puternic şi de succes al NATO.”
Şi administraţia Obama a aclamat numirea lui Stoltenberg. „Ca Prim-ministru, acesta a întărit capacitatea militară a Norvegiei şi a contribuit activ la operaţiunile şi dialogul politic ale NATO”, a declarat Casa Albă. „Suntem încrezători că este cea mai bună persoană să asigure continuitatea puterii şi unităţii alianţei NATO.”
NATO, creată pentru a ţine sub control fosta Uniunea Sovietică, s-a străduit să îşi definească scopul în ultimele luni, dat fiind faptul că misiunea din Afghanistan se apropie de sfârşit. Dar criza din Ucraina a adus organizaţia compusă din 28 de membri la lumină, ţinând cont de rolul acesteia drept grup de apărare colectivă din care fac parte state ce se învecinează cu Rusia.
În timpul unei conferinţe de presă de la Oslo, Stoltenberg a spus că NATO „şi-a dovedit din nou relevanţa într-o situaţie critică din Europa.”
„Cred cu tărie că ceea ce am văzut în Ucraina ne aminteste de cât de importantă este NATO şi că ideea de apărare colectivă devine din ce în ce mai importantă când vedem cum Rusia foloseşte forţa să schimba graniţele în Europa”, a spus acesta.
Cu toate acestea, răspunsul imediat pe care alianţa l-a dat în faţa agresiunii ruseşti a fost limitat la acţiuni precum intensificarea patrulelor aeriene în regiunea baltică. Liderii din ţările membre NATO se vor întâlni în Wales, în luna septembrie, pentru a discuta viitorul alianţei, şi se aşteaptă ca Barack Obama să evidenţieze nevoie solidarităţii ca răspuns la evenimentele din Ucraina.
Stoltenberg este cunoscut mai degrabă pentru lupta împotriva schimbării climatice globale, decât ca lider militar. Cu toate acestea, a susţinut NATO în perioada în care s-a aflat la conducerea Norvegiei şi este văzut ca un politician stabil şi pragmatic.
„Este nevoie de mai multă putere să fii răbdător decât pentru a fi furios”, a spus Stoltenberg într-o carte publicată în 2011, referindu-se la provocările înfruntate în menţinerea unităţii unui guvern de coaliţie între trei partide.
În trecut, Stoltenberg era perceput drept critic al NATO, dar unii analişti consideră că aceasta se datorează participării de tânăr în mediul politic.
„În Norvegia, există o cultură puternică a partidelor alcătuite din tineri”, a spus Erik Dale, un editor norvegian pentru Bruegel, un grup de consilieri din Bruxelles. „Desigur, se poate să fi fost perceput drept anti-american sau anti-NATO în tinereţe, dar asta a fost acum 30 de ani.”
Numirea lui Stoltenberg, care a fost lider al Partidului Muncitoresc de centru-stânga timp de 12 ani, urmează deciziei prompte a guvernului acestuia de a contribui cu şase nave F-16 în 2011, pentru campania NATO de bombardare a Libiei, precum şi implicării trupelor norvegiene în Afghanistan.
De asemenea, Norvegia are un rol important în misiunea dezarmării Siriei, care nu este o operaţiune NATO, dar este o iniţiativă majoră în domeniul securităţii internaţionale.
Experienţa lui Stoltenberg în tratarea cu Rusia a fost citată de către diplomaţi pe ultima sută de metri drept îndulcitor al candidaturii acestuia. În 2010, el a negociat o înţelegere privitoare la Marea Barents cu Moscova, punând capăt unei dispute lungi de zeci de ani şi deschizând zona pentru explorarea de gaze şi petrol.
Dar, la fel ca alţi lideri europeni, Stoltenberg a criticat ferm Rusia pentru incursiunea în Ucraina.
Stoltenberg, în vârstă de 55 de ani, fiului diplomatului şi fostului ministru Thorvald Stoltenberg, a devenit ministru guvernamental la 34 de ani şi Prim-ministru la 41.
Conducerea i-a fost afectată puternic de un atac terorist în Oslo şi evenimentele de la tabăra de vară a asociaţiei de tineret a Partidului Muncitoresc de pe 22 iulie, 2011, în care au murit 77 de persoane şi au fost distruse mai multe clădiri guvernamentale.
În timp ce a fost aclamat pentru conducerea naţiunii prin tragedii, se poate ca acestea să fi contribuit la pierderea alegerilor din 2013, în favoarea politicianului de dreapta Erna Solberg. Rapoartele ce au urmat atacului au criticat guvernul lui Stoltenberg pentru inabilitatea de a-şi proteja cetăţenii.
Acest articol este semnat de Naftali Bendavid.
Traducere de UVT.
