Parlamentul European a votat, joi, eliminarea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova, astfel acestia vor putea calatorii in scopuri turistice, in spatiul Schengen, fara vize.
Dup ace Comisia a propus transferarea Republicii Moldova de pe lista negativă pe lista pozitivă a ţărilor ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a călători în Spaţiul Schengen, Moldova a devenit prima ţară din cadrul Parteneriatului Estic care a îndeplinit toate cerinţele aferente Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor.
„Republica Moldova a făcut multe progrese. R. Moldova este prima ţară din vecinătatea estică a UE care beneficiază de instrumentul de facilitare a vizelor. Noi sprijinim perspectiva europeană a Moldovei, dar este important să ne asigurăm că Moldova va continua acest parcurs european”, a declarat, în cadrul dezbaterilor din PE, Marian-Jean Marinescu, raportor din umbră din partea PPE pentru proiectul de ridicare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni.
sa nu aibe cumva un gand razlet cu rusia, le face un favor nu altceva
daca ii roaga…
mai tineti voi minte cate conditii si suveranitati ne-am predat ca sa intram in spatiul schengen?suntem liberi acum ,ce mai vrem? este o mare bucurie ..cand mergi pe strada sau in tranvai zici ca e cortegiu funerar daca te uiti la fetzele oamenilor
UE…cu M inainte.
În perioada sovietică, în regiunea Cernăuţi funcţionau între o sută şi două sute de şcoli cu predare în limba română, numite „moldoveneşti”, care au rezistat peste un deceniu după proclamarea independenţei Ucrainei. În centrul oraşului Cernăuţi, funcţionează cel mai bun liceu din regiune, cu predare în limba română. Cele mai multe şcoli româneşti au fost desfiinţate începând din 2004 din ordinul premierului pro-occidental Iulia Timoşenko, căreia toate canalele media din România îi ridică azi osanale.
Azi mai sunt aproape 80 de şcoli, unde predarea se face în limba română, excluzând câteva obiecte de studiu (istoria, geografia, pregătirea militară). An de an tot mai multe şcoli din localităţi pur româneşti, dacă nu au fost desfiinţate de autorităţile ucrainene, au fost supuse restructurărilor, introducându-se clase cu predarea în limba ucraineană. Aşa s-a ajuns ca la şcolile de nouă ani de la Horecea şi Roşa Stâncă de câţiva ani să predomine predarea în limba ucraineană. Vestita librărie literară românească din Cernăuţi, celebră înainte de război şi care a rezistat câţiva ani după declararea independenţei Ucrainei, a fost desfiinţată demult de autorităţile ucrainene. În decembrie 2012, printre deputaţii aleşi din partea Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, s-a numărat şi profesorul Ion Popescu, liderul comunităţii româneşti din raionul Cernăuţi, în care minoritatea românească îşi punea mari speranţe.
Mai există însă la Cernăuţi un bust al lui Mihai Eminescu şi un Consulat al României, care în zile de sărbători naţionale organizează manifestări culturale. Publicaţiile de limbă română Concordia, Arcaşul, Plai Românesc, Libertatea cuvântului şi Zorile Bucovinei care apar la Cernăuţi, fără nicio sponsorizare din România, au şi ele de acum un viitor incert. Prin abrogarea legii referitoare la dreptul minorităților de a învăța în propria limbă, pro-occidentalii ajunşi la putere la Kiev cu sprijinul aliaţilor României (UE şi al SUA) au demonstrat că promovează politici nedemocratice, radicale și în defavoarea minorităţilor naţionale.
Deci ?
Comentariile sunt închise.