Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a deconspirau marți un nou torţionar comunist, din cauza căruia au murit cel puţin 115 deţinuţi politici. Dintre aceștia, 30 ar fi fost uciși în mod direct. Potrivit unor surse, este vorba de Florian Cormoş – cel care a condus din decembrie 1952 până în aprilie 1953 lagărul numit „Colonia de Muncă Cernavodă – Columbia”.
Florian Cormoş s-a născut pe 8 martie 1927 în localitatea Şisterea din judeţul Bihor. La 14 ani a ajuns în Ungaria, fiind eliberat în 1945 de armata română, care l-a adus în ţară. Cormoș a terminat, la 22 de ani, „Şcoala de educatori” a Ministerului de Interne. Ulterior a fost încadrat la Direcţia Generală a Penitenciarelor, iar din 1950 până în 1954 a ocupat funcţii de conducere şi execuţie în cadrul lagărelor de muncă de la şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră.
Condamnat la moarte de comuniști și apoi amnistiat
Regimul de teroare impus de Cormoş nu a fost privit cu ochi buni de regimul comunişt. Pentru că numărul deceselor era extrem de mare, Ministerul de Interne de la acea vreme s-a autosesizat și l-a anchetat, iar justiția l-a condamnat la moarte. Ulterior, pedeapsa a fost transformată în muncă silnică pe viaţă, dar după patru ani de închisoare a fost eliberat datorită unei amnistii date de același regim.
Institutul de Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românescu a depus pe numele lui Cormoş o sesizare penală, potrivit căreia acesta a determinat, prin ordinele și faptele sale, moartea a 115 deţinuţi, în care condus lagărul de muncă de la Cernavodă.
„Din consemnările acelei perioade reiese faptul că regimul impus de Cormoş depăşea ca duritate limitele descrise de regulamentul de funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, Coloniilor şi Unităţilor de Muncă. Bătăile până la spitalizarea sau decesul deţinutului, încarcerarea pe perioade lungi doar în cămaşă şi lenjerie, obligarea inapţilor să muncească, înfometarea, munca fără oprire pentru 24 de ore, fără hrană, munca pe şantier pe timp de ger în îmbrăcăminte sumară (D3403 f 3) au condus la o rată a mortalităţii de 30 de decese lunar precum şi la creşterea numărului de inapţi de muncă la 400, din 2500”, se precizează în denunţul depus de IICCMER la Parchet.
UPDATE: Sesizarea formulată de IICCMER a fost înregistrată în această dimineață la Parchetul General
„Astăzi, 11 februarie 2014, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva cpt. (r) CORMOŞ FLORIAN, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 – 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă. În conţinutul denunţului se menţionează faptul că, în calitatea sa de comandant al Coloniei de muncă Cernavodă de pe traseul Canalului, numitul CormoşFlorian a pus în aplicare un regim de exterminare, cu scopul de a anihila fizic opozanţii regimului sau pe cei consideraţi indezirabili din punct de vedere social. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunţului că, acţionând pe cont propriu şi încălcând grav inclusiv reglementările vremii cu privire la condiţiile de detenţie şi muncă ale deţinuţilor, numitul Cormoş Florian a instituit un regim de teroare căruia i-au căzut victime cel puţin 115 deţinuţi”, se arată într-un comunicat al Parchetului General
Cormoș așteaptă înțelegere pentru trecutul său
La ora actuală, fostul şef al lagărului de muncă de la Cernavodă locuieşte în Oradea, unde are un apartament de trei camere pe care îl împarte cu fiica lui. La 87 de ani, Florian Cormoș suferă de mai multe afecțiuni cardiace și stă mai mult la pat. Are o pensie de 1.400 de lei, din care aproape toți banii îi cheltuie pe medicamente.
Într-un interviu acordat în 2007 pentru Evenimentul zilei, căpitanul în rezervă Florian Cormoș solicita înțelegere pentru trecutul său: „Noi eram niște executanți, niște nenorociți de oameni care trebuia să stăm acolo, lângă deținuți. (…) S-a primit ordin ca deținuții cu pedepse mici, sub cinci ani, să vină la Cernavodă. Ăștia erau cei mai istoviți și a dat dizenteria printre ei, iarna, că într-o lună am avut peste 20 de decedați. Eu am raportat situația și cărui fapt se datora”, spunea Cormoș. Acesta nega atrocitățile de care a fost acuzat de-a lungul timpului prin mărturiile foștilor deținuti politici: „Bolnavii nu mai încăpeau la infirmerie. Se spune că deținuții erau omorâți, îngropați cu excavatoarele. Baliverne. (…) Vaai, vaai! Unul să spună că a fost bătut pe Canal… Da’ cine să-i bată, că n-aveai timp”, a mai povestit fostul șef al lagărului de la Cernavodă.
Într-un comunicat de presă, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a anunțat că marţi, 11 februarie, vor fi dezvăluite informaţii detaliate despre regimul extrem de violent aplicat de acesta în cadrul unei conferinţe de presă.
35 de torționari, identificați de IICCMER
În aprilie 2013, IICCMER a anunțat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 și 99 de ani și locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor și adreselor exacte ale persoanelor în cauză.
Pe 30 iulie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav. Pe 3 septembrie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justitie a dispus începerea urmăririi penale față de lt.-col. (r) Alexandru Vișinescu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de genocid, constând în aceea că în perioada 1956-1963, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sarat, a supus colectivitatea reprezentată de deținuții politici încarcerați în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acțiuni ce depășesc cadrul legal.
Pe 18 septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, col. (r) Ioan Ficior (85 de ani), pentru săvârșirea infracțiunii de genocid. Pe 24 octombrie 2013, Parchetul instanței supreme a anunțat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficioar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid, constând în aceea că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.
Pe 16 ianuarie a.c., IICCMER a făcut public rezultatul investigaţiilor în cazul lt.-maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013 şi suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcția de locțiitor pentru pază și regim (ianuarie 1954 – decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. Alte persoane care au deținut funcții de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiție în perioada următoare.
Potrivit cadrului legal de funcționare, Institutul este abilitat să efectueze investigaţii științifice cu privire la crimele, abuzurile şi încălcările drepturilor omului pe întreaga durată a regimului comunist şi să sesizeze organele în drept. În perioada 2010-2012, aceste atribuții au fost suprimate printr-o decizie a Executivului, Guvernul redând Institutului, în iulie 2012, dreptul a efectua investigații și de a sesiza Parchetul.
