Iesirea din UE, o sansa pentru redresarea Romaniei? Euroscepticul Radu Golban arunca manusa

Luna trecuta, mai precis vineri, 13 decembrie 2013, la sediul Fundatiei Europene Titulescu, de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti, nu departe de Arcul de Triumf, a avut loc o dezbatere cu totul neobisnuita pentru spatiul politic romanesc. Dezbaterea a fost moderata de fostul prim-ministru Adrian Nastase, actual presedinte al Fundatiei, si s-a tinut in jurul cartii domnului Radu Golban: “Romania, Alternativa la corsetul UE” (puteti urmari intreaga inregistrare video a evenimentului in baza acestui text). Pe tot intinsul U.E. euroscepticismul este o pozitie acceptabila si adesea pusa in discutie, peste tot, cu exceptia Romaniei, unde exista o adevarata teama in abordarea libera a acestui subiect. De remarcat ca in timp ce la Bucuresti unul dintre seniorii P.S.D, Adrian Nastase, gazduia o dezbatere libera cu economistul  Radu Golban despre “alternativele la corsetul U.E.”, la Cluj, juniori P.S.D. tineau o conferinta  cu scopul declarat “să atragă atenția asupra pericolelor pe care euroscepticismul le reprezintă pentru viitorul nostru al tuturor”[1]. In Romania, tara unde liberatea de exprimarea este un drept garantat de Constitutie, euroscepticismul este privit ca o pozitie intolerabila si inacceptabila, fiind adesea asociat de cadrele specializate in manipularea opiniei publice cu “anarhismul”, “fascismul” sau chiar “filorusismul”. Mai mult: impotriva fenomenului emergent se organizeaza chiar diverse dezbateri, pentru “combaterea” lui [2]. De altfel si autorul, Radu Golban, a observat public in cadrul dezbaterii de la F.E.T. ca toti invitati care luasera cuvantul pana la acel moment au avut tendinta de a se scuza vizavi de subiectul deschis de cartea domniei sale. Autorul carti, Radu Golban este un roman nascut la Timisoara, unde si-a petrecut si copilaria, adolescenta si-a petrecut-o in Germania, tara a carui cetatean a si devenit, in momentul de fata fiind stabilit in Elvetia. Radu Golban este doctor in economie si master in studii economice avansate. Domnul Golban se bucura de o experienta unica, prin faptul ca a cunoscut in mod direct modul de functionare al sistemului comunist, al celui european-german, si al celui elvetian, Elvetia nefiind membra a Uniunii Europene. Prin urmare Radu Golban nu vorbeste,nici din “auzite” si nici “din citite” cand descrie Uniunea Europeana  si alternativele sale. Din aceasta postura, autorul facea urmatoarea precizare: “Pana in prezent nu s-a eloborat vreun studiu care sa permita clar limita maxima a costururilor/ suportabilitatii pana la care un stat membru se justifica sa ramana in UE; cert este faptul ca, ori de cate ori costurile devanseaza beneficile, discutarea problemei retragerii devine un fapt firesc“. Cartea lui Radu Golban, “Romania, Alternativa la corsetul UE”, ia in calcul o posibila retragere a Romaniei din U.E., in cartea sa fiind prezentate in premiera si aspecte legate de costurile integrarii. Invitatii la dezbatere au fost Constantin Vlad (ambasador), Corneliu Vlad (publicist), Vasile Simileanu (directorul revistei Geopolitica), iar printre cei care au mai luat cuvantul din sala, i-as mai aminti pe domnii Adrian Severin si Ion Coja. In legatura cu aderarea Romaniei la U.E,  Adrian Nastase, in calitatea de politician care a contribuit in mod direct si personal la integrarea Romaniei in UE, a tinut sa precizeze ca nu regreta aceasta integrare, o pozitie similara fiind exprimata si de Adrian Severin. Din sala, profesorul Ion Coja a cerut cuvantul si a reamintit audientei despre ilegalitatea referendumului din 2003 care a promulgat actuala Constitutie in virtutea careia aderarea s-a facut fara consultarea corecta a populatiei. Drept raspuns, Adrian Nastase a avut o pozitie socanta, pentru unii, exprimandu-se in favoarea eliminarii oricarui prag la referendumuri, fostul prim-ministru precizand ca decizia trebuie sa apartina acelor cetateni care vor sa se implice in viata politica a “cetatii”. O alta pozitie “neobisnuita” a fost exprimata de Adrian Severin care a precizat ca daca “vom ramane in UE vom muri, iar daca vom iesi tot vom muri”. Trebuie precizat ca afirmatia a fost facuta in contextul unei ramaneri in UE in aceleasi conditi care va duce la disparitia noastra ca stat national, iar o iesire ar duce la disparitia noastra ca urmare a izolarii pe plan european. Ca euroseptic am observat cu mare bucurie ca majoritatea celor prezenti in sala, intelectuali, nu erau multumiti de statutul pe care Romania il are in U.E. si inclinau spre euroscepticism. De mai multe ori pe parcursul dezbaterii s-a facut precizarea ca lumea are “patru puncte cardinale” si nu doar unul “pro vest”. La un moment dat o voce din sala l-a corectat pe unul dintre vorbitori afirman ca pentru noi ca romani nu ar exista “doar” “patru puncte cardinale” ci cinci, al cincelea find spre cer, “pe verticala”, moment care a generat ropote de aplauze. O doamna de la Timisoara s-a ridicat si a amintit de abuzurile retrocedarilor din Transilvania si Banat, unde Forumul Democrat al Germanilor din Romania a preluat activul Grupului Etnic German ( organizatie nazista infiintata la 20 noiembrie 1940[3] si desfintata la 7 octombrie 1944[4] ca urmare a conventiei de Armistitiu, articol 15[5], fapt intarit si prin Tratatul de Pace dintre Romania si Natiunile Unite, articolul 5[6]). Radu Golban a subliniat si el absurditatea situatiei, care a dus la retrocedarea bunurilor unei organizatii naziste, dar si a bunurilor Biserici Luterane evanghelice care si-a cedat bunurile patrimoniale Grupului Etnic German in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial. Aparent inceputurile retrocedarii bunurilor fostei organizatii hitleriste catre “Forumul Germanilor din Romania” are la baza o intelegere dintre Adrian Nastase (ca presedinte al Partidului Social Democrat)  si Klaus Werner Johannis (Presedintele forumului democrat al germanilor din Romania), semanata in 2002[7]. Intelegere a precedat proclamarea Forumului Democrat al Germanilor din Romania ca succesor al defunctului Grup Etnic German. Guvernele ulterioare au dat curs acestei intelegeri. Bulgaria si Ungaria nu se grabesc sa-si puna pamanturile la vanzare strainilor Conferinta s-a mentinut in linii academice, cu respectarea dreptului la opinie dar si al celui la replica. Spre final am retinut o pozitia exprimata de Adrian Nastase, care raspunzand unor temeri ridicate de ante-vorbitori a precizat ca si el priveste cu ingrijorarea apropiata deschidere a cumpararii terenurilor de catre straini, pe care nici Ungaria si nici Bulgaria nu se grabesc sa o faca. Pe aceasta cale a trasmis un mesaj diplomatilor si politicienilor romani, sfatuindu-i sa se foloseasca de respingerea aderarii Romaniei la spatiul Schengen pentru a amana vanzarea pamanturilor. Ideea propusa de Nastase si aplaudata de sala a fost, ca daca Romania nu este primita in spatiul Schengen datorita administratiei corupte, cum ar putea aceasta administratie sa gestioneze o problema atat de delicata ca instrainarea terenurilor. Profesorul Coja a intervenit adaugand ca, intr-adevar, cu o asemenea adminstratie nu avem nici o garantie in eventualitatea in care un grup de interese si-ar propune sa cumpere, de exemplu, tot Baraganul. Conferinta a adus pentru prima oara de la aderarea Romaniei la U.E. un plus de culoare in spectrul albastru inchis pro-european, in care pana in prezent nu s-a vorbit decat de sacrificile pe care Romania trebuie sa le faca pentru a-si  definitiva integrarea. Asteptam cum incredere evolutia fireasca a fenomenului eurosceptic reprezentat de Radu Golban.

Opinie publicata de Ziaristi Online