Gandul din Ajun

Ne lipseste, in mod sigur, smerenia. Aceea adevarata, pe care n-o afisezi dar o simti, fata de pamantul in care te-ai nascut, fata de neamul tau, fata de inaintasi, fata de parinti si intelepti si de cei ce vor veni peste ani. Laudarosenia, invidia, egoismul, suficienta si minciuna dusa pana la extrem si-au facut loc cu varf si indesat in viata noastra.

Ne lipseste Credinta ca putem schimba lumea, fiecare dintre noi. Fiecare gest necumparat e o cale spre Lumina. Fara Credinta suntem o lume in moarte cerebrala, zvacnind mecanic si iluzoriu la impulsuri externe.

Ne lipseste curajul de a schimba ceva. Viata pusa pe pilot automat e mai comoda decat efortul de a ne gandi sa ne luam soarta in maini si sa incepem sa invatam sa traim cu adevarat.

Ne lipseste bucuria faptelor marunte, paharul de apa daruit drumetului insetat, grija pentru cel cazut la pamant, iubirea aproapelui si neaproapelui.

Ne lipseste constiinta lucrului bine facut, cel care poate schimba ceva in pasivitatea cu care privim lumea de maine.

Ne lipseste mandria de a fi un popor unit in cuget si-n simtiri, solidar cu toate nevoile neamului.

Ne lipsesc adevaratii conducatori pentru ca noi i-am zamislit pe puternicii de astazi.

Si cu toate acestea, vine o zi cand cu totii – mari sau mici – asteptam sarbatoarea Craciunului si fara sa stim devenim dintr-o data mai buni, mai darnici, mai atenti, mai iertatori.

Ca popor ducem o grea povara. Blestemul de a fi ucis cu bucurie in ziua de Craciun. Dar putem spera cu totii ca prin Credinta vom putea spala pacatele celor care, pentru putere, ne-au pecetluit soarta.

Sa sarbatorim Nasterea Domnului descoperindu-ne curajul de a crede ca ziua de maine va fi mai buna pentru ca noi o facem sa fie astfel.

Sarbatori cu bine, tuturor.