Ce coincidență! Chevron caută gaz pe terenul primarului din Pungești-Vaslui. Sătenii se pregătesc de REVOLUȚIE

La Pungeşti-Vaslui, în epicentrul gazelor de şist, intelectualitatea satului a fost în excursie în Polonia, plătită de Chevron, în timp ce sătenii strigă: „Nu vrem Şievrom”. Mircia Vlasă şi-a mutat 1 ha din altă comună la Pungeşti, iar apoi l-a concesionat gigantului Chevron. Constantin Tăbăcaru, fost primar, a fost dat afară din Consiliul Local pentru că rămăsese ultimul care se opunea exploatării. Ţăranii spun că vor bloca drumurile, dar medicul, directorul şcolii şi şefii Primăriei sunt deja câştigaţi de partea Chevron.

La 120 km de Iaşi se află epicentrul gazelor de şist din Moldova. Comuna Pungeşti stă pe-o comoară pe care cei 3.500 de locuitor nu vor s-o dezgroape, ci s-o lase sub pământ pentru totdeauna. Raportul de forţe dintre autorităţi şi săteni pare desprins din serialele de comedie.

Dar e un umor absurd, cu accente tragice. Anul trecut, Consiliul Local votase o hotărâre prin care respingea explorările pe raza comunei. Anul acesta, la presiunile politice venite de sus, au dat-o la întors revocând acea decizie. Avem la Pungeşti primul dizident politic al actualei guvernări. Constantin Tăbăcaru a fost primar 14 ani, iar anul trecut era consilier local. Pentru că s-a opus categoric revocării, fiind „ultimul mohican”, PSD i-a retras sprijinul şi l-a dat afară cu totul din Consiliu. „Eu l-am băgat în politică pe actualul primar. I-am fost şi învăţător la şcoală. Asta-i mulţumirea pe care am primit-o”, spune bătrânul.

În schimb, oficialităţile au primit o excursie în Polonia din partea Chevron, iar elita locală, sensibilizată cu mici cadouri, s-a transformat în agenţi de influenţă.

Pungeştiul încremenit în istorie, neschimbat aproape de sute de ani, se află în centrul strategiei de independenţă energetică a României. O teorie a conspiraţiei spune că, noaptea, a fost adusă deja o sondă, dar la faţa locului zvonul s-a dovedit o minciună

Magazinele lui Ponta

La Pungeşti nu este uşor de ajuns, chiar dacă drumul e bun iar marcajele rutiere nu te lasă să te abaţi de la traseu. Comuna e însă situată acolo unde se termină şoseaua, într-o „pungă” formată din dealuri semeţe, într-un loc în care, în mod normal, nu ai ce căuta.
Primul „pungeştean” întâlnit stătea „la ocazie”, pe marginea şoselei, undeva înainte de intrarea în Siliştea. Grăsun, nebărbierit, omul urăşte ziariştii, dar a ajuns să-i urască mai tare pe americani. De fapt, nu americanii sunt de vină, ci şpăgile pe care le dau. „Dom’ne, tot cu români se lucrează şi poate exploda ceva. Ce, primarul se plimbă pe banii lui? Are el pe cineva mai sus! La fel şi Ponta, doar se ştie câte magazine şi-a deschis de când e prim-ministru. Şi el are pe cineva sus, care-l susţine”, explică omul pe un ton ferm. E greu de contrazis din cauza frecvenţei cu care eliberează cuvintele printre buzele abia iţite de sub mustaţă şi, discutând mai mult despre magazinele lui Ponta decât despre Chevron, am ajuns în Pungeşti.

Viceprimarul: „Prefectura ne-a ameninţat”

Cu toate că toată zona e denumită oficial „pol al sărăciei”, cea mai urâtă clădire din comună pare Primăria. Intrarea se face prin spate, după ce te apleci mai întâi pentru a nu lovi cu capul tocul uşii. Duşumeaua scârţâie de parcă ar asigura coloana sonoră a unui film horror, iar mirosul de mucegai a intrat până şi în mobilierul sărăcăcios.
Primarul Mircia Vlasă nu este de găsit toată săptămâna, şi nimeni nu ştie să spună cu certitudine unde a plecat edilul şi pentru ce. În lipsa lui, viceprimarul Vasile Voina pare puţin speriat de interesul acordat de presă. Ascuns după birou, începe să turuie. „Au toate avizele, nu ne-au anunţat când încep lucrările. Noi ne-am opus iniţial, dar am primit adresă de le Prefectură că ne atacă în contencios, aşa că am revocat hotărârea noastră”, spune Vasile Voina, aproape fără să respire.
Dă impresia că încearcă să-şi dea seama în ce tabără te situezi. În cele din urmă renunţă la analize şi întreabă direct: „Ce făceaţi în locul nostru?”. Pare încolţit, băgat fără voia lui într-o situaţie fără ieşire şi fără să poată anticipa ce se va întâmpla peste doar câteva luni în comuna pe care o păstoreşte.

Dă vina pe mănăstire

„Afacerea” gazelor de şist este, dacă e să-i dăm crezare viceprimarului din Pungeşti, o afacere care a fost impusă micii localităţi din Vaslui. „Nouă ni s-a promis că vor construi câteva case, un cămin, dar nu s-a materializat nimic. Nu s-a negociat cu noi nimic. Nici măcar terenul nu este al nostru”, explică Vasile Voina. Terenul pe care vor începe explorările constituie, în sine, un mister.
Viceprimarul e în stare să se jure că nu are habar cine a concesionat suprafeţele către Chevron, şi nici nu a fost curios să afle. „Aşa, din auzite, ar fi mai puţin de 4 hectare. Două sunt de la mănăstire iar restul de la mai multe persoane private”, spune el. Ca orice mister însă, şi cel privind proprietarii terenurilor este desluşit după o minimă investigaţie.

O donaţie care s-a luat, nu s-a dat

Mănăstirea Mălineşti se înalţă falnică la 10 kilometri de Pungeşti. Cu o arhitectură impresionantă, mânăstirea pare prosperă. Stareţul şi iconomul lipsesc, dar unul dintre călugări dezleagă misterul terenului. „Noi n-am cedat nicio bucăţică de pământ. Ştiu că este o problemă, legată de o donaţie primită de noi, dar care a fost retrasă”, explică călugărul.
Aşadar, terenul invocat de viceprimar nu e chiar al mănăstirii. Dubiile sunt spulberate de Constantin Tăbăcaru, fost consilier local, care a fost dat afară din partid şi din Consiliu pentru că s-a opus Chevronului. La aproape 80 de ani, Constantin Tăbăcaru este încă verde şi cară găleata cu apă mai repede decât un tânăr. L-am găsit la o fântână din sat, iar denunţurile au început să curgă.

Ghici: e terenul primarului

Dacă Vasile Voina, în calitate de viceprimar, spune că nu are habar al cui este pământul concesionat de Chevron, pensionarul Constantin Tăbăcaru spune că ştie tot. „Domnule, 90 de ari sunt de la Elena Popescu, din Armăşoaia. Cele două hectare nu sunt ale mănăstirii, sunt ale unor surori Hanganu, care locuiesc la Bucureşti. Surorile au dat întâi terenul către mănăstire, dar călugărul Neculai Ciulei nu a făcut actele. Acum, eu nu ştiu cum au ajuns să ia terenul înapoi şi să-l dea la Chevron. Ultimul hectar e al primarului Mircia Vlasă. Soţia lui a moştenit teren la Ivăneşti, iar primarul şi-a adus terenul aici înainte să înceapă toată nebunia asta”, susţine Tăbăcaru.

„Eu l-am învăţat carte”

Pensionarul din Pungeşti tinde să se transforme într-un erou al luptei anti-Chevron. Motivele îndârjirii sale au legătură strânsă cu ceea ce a văzut la televizor şi încearcă să explice oricui ce nenorocire pentru umanitate sunt gazele de şist. „Aceste gaze aduc moartea. Peste tot pe unde s-a exploatat au apărut cazuri de leucemie şi de avorturi spontane”, argumentează el.
Opinia sa fermă a intrat însă în conflict cu cea a primarului şi, ca de obicei, autoritatea s-a impus prin forţă. „Eu am fost 14 ani primar şi 18 ani consilier local. M-am opus gazelor de şist şi primarul m-a dat afară din partid, după care am fost revocat şi din Consiliu. Primarului i-am fost învăţător, eu l-am învăţat carte. Tot eu l-am adus în PSD. Mă, băiete, i-am spus, sunt cel mai vechi pesedist, vino şi te fac primar. El candidase de la PDL şi a pierdut. I-am făcut campanie din casă în casă şi a ieşit primar”, spune Constantin Tăbăcaru.

Sătenii ameninţă cu baricade ca la Revoluţia Franceză

Atmosfera din Pungeşti e tensionată iar toată lumea te priveşte cu suspiciune. Aparent, nimeni nu-şi doreşte începerea explorării şi, mai apoi, a exploatării, dar puţini îşi asumă să spună acest lucru.

Se tem de primar

Toţi se tem că primarul le va tăia ajutoarele sociale şi vor ajunge muritori de foame. „Nu vrem Şevrom, nu vrem gaze de şist. Ce câştigăm noi din asta? Nu câştigăm nimic. Nu ne-a întrebat nimeni nimic şi acum nici nu mai putem face ceva. Nu mă fotografiaţi, că nu vreau să-mi facă probleme primarul pentru că am vorbit cu voi”, spune Elena Loghin, săteancă din Siliştea.
Mutată de câţiva ani din Vaslui la Siliştea, familia Loghin nu are linişte. Acum se interesează de posibilitatea asigurării casei, pentru că se aşteaptă ca traficul generat de Chevron să-i afecteze locuinţa. Lucian Loghin confirmă că vor fi probleme în zonă. „Am fost la cămin, la o întâlnire. Au spus că vor reface şoseaua, ca să care gazul cu cisternele”, spune el.

„Dacă blocăm drumul, păţim ceva?”

Sătenii nu par dispuşi să lase lucrurile aşa şi vor să acţioneze. Cea mai la îndemână metodă pare sabotajul şi, deja, se fac planuri pentru a împiedica Chevron să lucreze. „Dacă blocăm drumul, să nu poată trece cu utilajele, e ilegal?”, întreabă Elena Loghin. Dacă se va face, blocarea drumului la Siliştea nu va avea nimic în comun cu mitingurile sindicale unde mii de oameni se prind în dansul pinguinului.
Sătenii sunt hotărâţi să ridice baricade, ca la Revoluţia franceză, pentru că un cal şi o căruţă pentru a transporta materialul are tot omul în curte. „Să ştiţi că oamenii ăştia nu glumesc. Ei nu vorbesc cu dumneavoastră, pentru că nu vor să apară în presă, dar va fi blocat drumul de la Siliştea. Nu trebuie să stăm noi în drum, ca să ne bată jandarmii, dar putem căra pietre, pământ sau alte lucruri”, spune fostul consilier Constantin Tăbăcaru.

Excursie în Polonia pentru „intelectualii satului”

Persoanele cu putere de convingere din Pungeşti au fost, la rândul lor, convinse de Chevron că exploatarea e sigură. Modalitatea a reprezentat-o organizarea unei excursii, gratuite, în Polonia, la câteva sonde. „Am fost eu, domnul primar, consilierul primarului, un cetăţean şi medicul uman. Eu am mers în locul preotului, care a refuzat”, spune secretarul primăriei, Constantin Chiriac.
Preotul Constantin Ţapu s-a opus public începerii explorării şi a invocat motive personale pentru a refuza invitaţia Chevron. Vizita în Polonia a vizat două sonde. Una era o sondă de exploatare deja închisă iar cea de-a doua era o sondă de explorare activă. „Am văzut aşa că nu e nici un pericol”, susţine Chiriac. „I-au dus aiurea, trebuiau să meargă la o sondă de exploatare activă, nu la una închisă. A fost o excursie”, contraatacă fostul consilier, Constantin Tăbăcaru.

Articol publicat www.7est.ro