Gandul.info: Miza schimbării şefului Secţiei „Dosare grele” a DNA. De ce a vrut Ponta ca procurorul Lucian Papici să fie înlăturat

Şeful şecţiei I a DNA este procurorul care coordonează, verifică şi uneori anchetează marile dosare de corupţie cu politicieni din România. Acesta este miza scandalului revocării procurorului Lucian Papici, cel care împreună cu procuroarea Mariana Alexandru au trimis în judecată cele mai importante dosare de corupţie cu politicieni. Revocarea procurorilor Papici şi Alexandru a fost dispusă de procurorul general Tiberiu Niţu, la o oră după finalizarea dosarului liderului PSD Liviu Dragnea, cu eludarea regulamentului DNA şi cu asumarea politică a premierului Victor Ponta. Premierul l-a pus „sub acuzare” pe procurorul Papici pe motiv că ar fi băsist şi a făcut dosare la comandă. Acuzaţiile lui Ponta sunt contrazise de Comisia Europeană, care în toate rapoartele pe Justiţiei afirmă că DNA a investigat imparţial dosarele cu politicieni.

Secţia I-a a DNA este secţia unde sunt anchetate cele mai sonore dosare de corupţie ale instituţiei. Secţia ”dosare grele” a fost condusă de către procurorul Lucian Papici, ca şef de secţie, şi de Mariana Alexandru,ca adjunct. Practic, cei doi au anchetat sau coordonat investigarea unor dosare precum cele ale fostului premier Adrian Năstase, reţeaua Voicu şi dosarul Valiza – Gigi Becali.

Mariana Alexandru a fost cea care a anchetat dosarul fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, precum şi dosarul Trofeul Calităţii, care a dus la condamnarea la doi ani de închisoare a lui Adrian Năstase. Lucian Papici a coordonat dosarele vameşilor şi poliţiştilor corupţi. A anchetat împreună cu procurorul Bocşan dosarul Portul Constanţa. Practic, prin mâna lui au trecut toate doarele de mare corupţie din ultimii ani.

Până pe 17 septembrie, această secţie a DNA a fost condusă de către Lucian Papici, acesta fiind la al doilea mandat. Pe 17 septembrie, procurorul general Tiberiu Niţu a aprobat solicitarea Codruţei Kovesi, procurorul şef al DNA ca Lucian Papici să conducă această şecţie până la finalul anului.

Episodul 1: Prima încercare de înlăturare a procurorului Lucian Papici

Înainte ca mandatul procurorului Lucian Papici să expire, conducerea DNA a transmis ministrului Justiţiei că o soluţie pentru secţia „Dosare grele” ar fi ca la CSM să fie propusă şefă Marian Alexandru, iar adjunct, Lucian Papici. Adică să se facă rocada între cei doi. Mariana Alexandru a fost până ieri adjuncta lui Lucian Papici.

Surse din cadrul Ministerului Justiţiei au explicat pentru gândul că ministrul Cazanciuc nu ar fi agreat deocamdată această variantă. În schimb, ministrul ar fi dorit să îl propună pentru conducerea secţiei pe procurorul Gheorghe Bocşan. Această informaţie nu a fost însă confirmată oficial. Ministrul Justiţiei nu a răspuns solicitărilor gândul de a clarifica această situaţie. Procurorul Gheorghe Bocşan, contactat de gândul, nu a dorit să comenteze acest aspect.

Gheorghe Bocşan a fost procurorul care a anchetat iniţial dosarul vicepremierului Liviu Dragnea. Acesta a dus ancheta până la un punct. Dosarul a fost preluat de către procurorul şef, Lucian Papici.  Surse judiciare au relatat pentru gândul că Gheorghe Bocşan ar fi dorit să închidă dosarul lui Liviu Dragnea, exact după ce USL a câştigat alegerile parlamentare. Ministrul Robert Cazanciuc nu a mai oficializat propunerea. Asta însă înainte ca procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi să solicite delgarea până în decembrie a lui Lucian Papici.

Episodul 2: Eliminarea procurorilor Papici şi Alexandru

Miercuri, 3 octombrie, opinia publică a aflat că dosarul Dragnea a fost finalizat. Asta, în termeni procedurali, înseamnă că procurorul de caz, adică Lucian Papici, a scris rechizitoriul, l-a semnat şi l-a transmis mai departe către procurorul ierarhic, adică şeful DNA, Codruţa Kovesi. Potrivit proceduri, atuncii când un procuror face un dosar, după ce îl termină, rechizitoriul dosarul trebuie să fie contrasemnat şi verificat de procurorul ierarhic. Acestă informaţie a ajuns la jurnalişti şi a fost publicată în jurul orelor 16.

Tot miercuri la ora 17, adică la mai puţin de o oră, procurorul general, Tiberiu Niţu informează DNA că i-a revocat pe Lucian Papici şi Mariana Alexandru. Niţu a dispus ca pe funcţiile celor doi să fie delegaţi Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu. Niţu a decis înlăturarea lui Papici de la şefia secţiei I fără să o consulte le Codruţa Kovesi. Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie prevede că delegările în cadrul DNA sunt propuse de şeful instituţiei şi aprobate de procurorul general.

Ponta l-a pus sub acuzare pe Papici pentru „băsism”

Explicaţia premierul Victor Ponta prentru eliminarea lui Lucian Papici de la şefia secţiei „Dosare grele” de la DNA a fost aceea că acesta este „băsist”.

„Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morărist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Moraru, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anu trecut când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, a spus Ponta la România TV.

Acuzaţia lui Ponta demontată de Comisia Europeană

În toate rapoartele Comisiei Europene, DNA a fost lăudată. Niciunul dintre rapoartele comisiei nu reţine că DNA a făcut dosare la comandă politică. Mai mult CE a constat că DNA a investigat politicieni din toate partidele importante. „DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie. Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante”, se arată în raportul pe justiţie al CE

Explicaţia lui Tiberiu Niţu, contrazisă de proceduri

Procurorul general a explicat într-un comunicat public că l-a revocat pe Lucian Papici şi Mariana Alexandru pentru că Ministrul Justiţiei a trimis la CSM alte două nume de procurori care să fie numiţi pe funcţii. Adică Robert Cazanciuc a propus ca, pentru viitorii trei ani, şecţia I a DNA să fie condusă de procuroarea Iuliana Bendeac şi, ca adjunct, Viorel Cerbu. Prin urmare, Niţu susţine că Alexandru şi Papici au fost revocaţi pentru a face loc celorlaţi doi, Cerbu şi Bendeac, care ar putea să fie numiţi după selecţia de la CSM.

Acestă expicaţia nu se susţine, deoarece regulamentul DNA prevde clar că şefii de secţie sunt delegaţi numai la propunerea procurorului şef al DNA. Or, în cazul de faţă, Kovesi nu a făcut o asemenea propunere. De altfel, nu există un argument juridic pentru care delegarea lui Pappici şi Alexandru să fie revocată. Propunerile MJ mai trebuie să fie avizate de CSM şi apoi de preşedintele Traian Băsescu. Delegarea lui Lucian Papici putea să fie menţinută fără probleme până în momentul în care ceilalţi doi procurori erau numiţi oficial prin decret prezidenţial.

Miza jocului făcut de premierul Ponta

Prin revocarea lui Lucian Papici de către procurorul general şi asumată politic de Victor Ponta, premierul a transmis un puternic semnal în sistemul judiciar că orice procuror poate fi revocat de pe o funcţie de conducere sau dat afară de magistratură dacă este incomod.

În era Năstase a mai fost înregistrat un caz similar: eliminarea din magistratură a procurorului Ovidiu Buduşan, care a investigat filierele de corupţie care duceau către PSD. Buduşan a fost exclus din maistratură de Rodica Stănoiu.

Pe de altă parte, premierul Ponta, prin intermediul procurorului general, a demonstrat baronilor locali că are control asupra parchetelor şi că oricând poate interveni asupra procurorilor.

Un fapt îngrijorător este acela că disponibilitatea procurorului general de a se implica în astfel de jocuri politice pune sub semnul întrebării funcţionarea parchetelor pe zona de anticorupţie. Un element important este acela că procurorul general este cel prin mâna căruia trec mandatele de interceptare pe siguranţă naţională. În unele cazuri, aceste mandate conţin şi informaţii despre doarele de mare corupţie. Spre exemplu, senatorul PSD Cătălin Voicu a fost interceptat pe mandate de siguranţă naţională. Dosarul său a pornit de la un astfel de mandat şi apoi în final s-a ales cu o condamnare la şase ani de închisoare.

În cazul Dragnea, intervenţia lui Ponta nu a avut efect însă. Dosarul lui Dragnea va fi trimis în judecată la Curtea Supremă. Însă rămâne faptul că un procuror care a investigat un mare dosar de corupţie a fost înlăturat de pe funcţie exact când a terminat dosarul.