muntii apuseniNasul Tv a lansat pagina de Facebook „Am fost in Muntii Apuseni„, pentru a afla cati oameni au vizitat si cunosc cu adevarat frumusetile acestor locuri legendare. Ii invitam pe toti cei care au vizitat zona sa dea like si sa ne posteze imagini pe pagina Am fost in Muntii Apuseni.

8 COMENTARII

  1. Bravo Gabriela frumoasa poezie spune multe despre sufletul tau. Toate cele bune!

  2. Ce e bun scoatem din Ţară
    Şi vindem peste hotară.
    La ce-i rău facem reclamă
    Şi minţim cu bună seamă.
    Aşa au ajuns românii,
    Marionete în faţa lumii.

    Spuneţi-mi, n-aţi văzut, cumva, o ţară?
    Am fost plecat doar patru ani pe-afară;
    Azi am venit şi-o caut cu ardoare,
    Dar n-o găsesc şi-n suflet rău mă doare.

    O caut peste tot, am fost şi-n sate,
    Ogoare plâng în buruieni lăsate,
    Înspre păduri, potecile uitate
    M-au rătăcit într-un pustiu de cioate.

    Acasă poarta nu e zăvorâtă,
    Căci mama tot mai iese şi se uită;
    Atâta dor i-a mai rămas pe lume,
    Feciorii să-i mai strige iar pe nume.

    Moşneagul iese-n cale şi-o întreabă:
    „Vine? La anu’, cred! Acu-i la treabă,
    La noi în ţară-i multă sărăcie.
    Ştiu ei – că de-or veni, la ce să vie?!”

    Spuneţi-mi, n-aţi văzut, cumva, o ţară
    Cântată de poeţi odinioară,
    Cu ochi de cer şi plină de verdeaţă?
    Am fost şi-am căutat-o şi la piaţă.

    Acolo nu era, de bună seamă,
    Că prea o înjurau români de mamă;
    Harbuzul, pătrunjelul, biata prună,
    Erau culese parcă… de pe Lună

    Chiar, voi n-aţi văzut, pe jos, o ţară,
    Călcată în picioare şi murdară?
    Ce-aveţi cu ea? Nimica nu vă cere,
    Eu o declar singura mea avere!

  3. Adrian Paunescu – Dacii liberi

    I
    Noi n-am avut nevoie
    Să luăm adeverințe
    Că viețuim acasă,
    În patrie la noi,
    Am fost și vom rămâne
    De-a pururi dacii liberi
    Și iubitori de pace,
    Și vrednici de război.
    IVNumiți și țara noastră
    Cu numele ei dacic
    Iubiți pe nou veniții
    După atîția ani,
    Dar veșnic țineti minte
    Că peste dacii liberi
    Au tot călcat invazii
    Și altfel de romani.
    IILa Sarmisegetuza,
    La focuri, cu Zamolxe,
    Și stelele din ceruri
    Din sânge ni se rup.
    Nu ne-au învins romanii
    Și-am râs de toți barbarii
    Strigând la ei cu steagul
    Făcut din cap de lup. VNoi am rămas în glie
    Și devenim pădure,
    Și devenim recolte,
    Să vă hrănim pe voi,
    Și temelia țării
    S-o întărim cu oase
    Și iubitori de pace,
    Și vrednici de razboi.
    IIIAceasta dăm de știre,
    De sub pământul nostru,
    Urmașilor in care
    Reînviem acum.
    Femeile iubindu-și
    Să nască dacii liberi
    Spre răzbunarea noastră
    Pe cel din urma drum. VICu tot ce năzărește
    Din firea noastră veche,
    Dăm Romelor de știre,
    Prin ierburi murmurând,
    Că numai oboseala
    Ne-a așezat sub scoarță,
    Dar dacă e nevoie
    Ne vom scula oricând.

Comentariile sunt închise.