Google, frate cu Roșia Montana: Impact absolut fabulos în online (STATISTICI)! Cum o arde consilierul lui Ponta pe Facebook cu ”șerpiliencele”. Și cum o arde Ponta cu ”investitorii străini”

Un prieten, specialist în IT, mi-a semnalat interesul incredibil al subiectului Roșia Montană în mediul online. Conform monitorizărilor Google, în luna septembrie 2013, căutările pe internet cu termenii ”rosia montana” au atins interesul maxim, 100 (vezi și graficul). Cele mai ridicate niveluri de interes datau din lunile august ale anilor 2004, 2005, 2006 și 2007 (lunile în care au fost organizate primele ediții FânFest), cu un nivel de interes de 19, în 2007.

Spre comparație (vezi graficele), căutările cu termenii ”Victor Ponta” au atins în luna septembrie nivelul de interes 2, iar cele cu ”Traian Basescu”, 4. Cel mai ridicat nivel de interes pentru ”Victor Ponta” a fost 19 (în iulie 2012), iar pentru ”Traian Basescu” 43 (în decembrie 2004), 37 (în noiembrie 2009) și 24 (în iulie 2012). Chiar și în campaniile electorale (din 2004 și 2009) și pe perioada suspendării (2012) nivelul de interes pentru ”Traian Basescu” a fost la mai puțin de jumătate față de interesul pentru subiectul Roșia Montană (iar diferența e posibil să fie, de fapt, mult, mult mai mare 100 fiind nivelul de interes maxim monitorizat – adică ce ar fi ”peste 100”, tot ca 100 apare).

O comparație (pentru a vedea cât de ”eficientă” e propaganda RMGC în mediul online). În ciuda reclamelor masive (inclusiv în mediul online) nivelul de interes a reușit să ajungă, în septembrie 2013, doar până la 5.

În fine, ultima comparație am făcut-o cu vedeta mediatică a momentului, Bianca Drăgușanu (pentru a vedea și raportul cu mondenul si cancanul). Scorul e de 100 la 34… În timpul divorțului din primăvara lui 2011, Monica Columbeanu avea un nivel de interes de 37.

Ce se ascunde în spatele acestor cifre seci? O realitate pe care nici politicienii, și nici presa mainstream nu o mai poate ignora: interesul pentru cazul Roșia Montană a devenit mai mare decât interesul pentru alegerile prezidențiale și pentru referendumul de suspendare al președintelui de anul trecut! De cel puțin două ori mai mare! Dar și faptul că presa mainstream (cea mai mare parte a ei) nu mai poate controla discursul pe acest subiect. Mai mult, constituirea unei mase critice care își culege informația despre subiectul Roșia Montană din online, dar o scoate și în offline (vezi eterna poveste cu evenimentele de pe Facebook la care participă, de obicei, mult mai puțini decât cei care anunță că vor participa – în cazul protestelor pentru Roșia Montană cei care au ieșit în stradă au fost mult mai mulți decât cei care au anunțat pe Facebook că vor participa: la București s-au anunțat 5-6.000, în stradă au fost peste 15.000, la Cluj s-au anunțat în jur de 3.000, în stradă au fost peste 10.000).

E hilară, în aceste condiții, afirmația unei doamne de la ”Evenimentul zilei” (una dintre publicațiile ”goarnă” ale RMGC), că ”nu ar exista interes pentru subiectul Roșia Montană (exemplificând cu articole care nu au trecut de 1.000 de citiri). Ce uita doamna în cauză să menționeze era faptul că articolele la care făcea referire erau cele de publicitate mascată pro-RMGC. Spre comparație (scuzați o anumită lipsă de modestie) articolele pe care le-am publicat în ultima săptămână pe VoxPubica.ro au trecut de 110.000 de citiri (ca fapt divers, în ultimele două zile, au fost prieteni care mi-au semnalat că nu pot deschide VoxPublica.ro, temându-se de un atac; nu a fost niciun atac, pur și simplu s-a depășit limita de bandă rezervată și a fost necesară lărgirea ei, succesivă, de două ori).

Și pentru că tot e vorba de online, Facebook, Roșia Montană și diferite manipulări. Unii cunosc așa-zisul sondaj de opinie lansat de Sociopol pe piață chiar în preziua începerii protestelor. Cel cu ”2 din 3 români e de acord cu proiectul de la Roșia Montană” (nu mai insist asupra tâmpeniilor din sondaj, a întrebărilor și interpretărilor ”din pix” (o analiză sociologică detaliată puteți citi aici). Unii au mai aflat și că la doar două zile după livrarea acestei comenzi, Mirel Palada, patronul Sociopol, a fost recompensat cu un loc lângă Ionel Blănculescu și Wesley Clarck, ca și consilier de stat al lui Victor Ponta.

Ei bine, ce făcea domnul Palada în noapte de duminică spre luni? O ardea feciorește pe Facebook, legându-se de un post al comunității românești din Montreal, care îi desființa sondajul. Să-i facem puțină publicitate ”comentariilor” domnului Palada:

” Lol. Sa nu va faceti psiholog, ca nu o sa luati carnetul de citit oamenii la cap”

”Sint casatorit cu o psiholoaga. Noapte buna! Mi-e frica de voi, sint furios si ma culc. Voi visa numa si numa serpilience ca dumneata, cu parul ca aurul”

”A, era sa uit: am si ceva la bord. Rofl: e greu sa prezici gresit trei din trei, fata blonda si furioasa”

”Dupa ce ma calomniati, vreti sa vorbesc oficial cu voi? Aveti si tupeu”

”Fac tot posibilul. Dupa ce ma trezesc din somn si devin respectuos si oficial. Noapte buna, intensilor!”

”Dorm. Nu va aud. Am deja cosmaruri cu tot soiul de canadieni care invadeaza Romania”

”Aha! Vorbesti urit! Sa surprindeti si asta in stenogramele pe care le trimiteti la Guvern!”

”Discuția” integrală a domnului consilier de stat o puteți citi aici. Și să puneți d-voastră propriile concluzii asupra comportamentului ”din timpul liber” al domnului Palada.

***

Câteva comentarii despre cele mai recente (la ora la care scriu acest text) declarații ale lui Victor Ponta. “Eu sunt foarte preocupat de modul în care se va transmite în străinătate mesajul legat de acest proiect și vreau totuși să prezint România ca o țară deschisă investițiilor străine. Nu vreau să fim o țară care gonește pe toată lumea pentru simplul motiv că nu există în România resursele financiare pentru a ne dezvolta singuri”, a mai spus premierul.

Domnule Victor Ponta, e problema d-voastră ce mesaj doriți să transmiteți în străinătate. La fel cum e problema românilor legată de ce mesaje vor ei să transmită. Faptul că, în aceste săptămâni, se regăsesc în stradă atât anti-corporatiști, cât și angajați în multinaționale și patroni ai unor mici afaceri ar trebui să vă dea de gândit. Pentru că cetățenii români, de stânga sau de dreapta, nu mai vor pe cap orice fel de ”investiție străină”. Nu mai vor companii care să beneficieze de tot soiul de ”facilități” și ”legi speciale”. Nu există absolut niciun motiv (pentru a da doar un exemplu) ca o companie ca RMGC (sau altele) să nu plătească taxe și impozite pentru tehnologia și utilajele pe care le importă. O astfel de prevedere e trecută expres în licența dobândită (trecând peste modul în care a dobândit-o) de RMGC. Sunt sute de mii de firme în România (cu milioane de angajați), care plătesc astfel de taxe dacă (de exemplu) vor să-și cumpere o mașină pentru a-și desfășura activitatea. Nu există absolut nicio justificare pentru a avantaja o astfel de companie, în detrimentul altora. E o prevedere (și doar un exemplu) care încalcă atât principiile social-democrației (e exact pe dos: sunt taxați mai mult cei mai săraci și mai puțin cei bogați), cât și cele liberale (libera concurență și taxarea egală a tuturor)! Nu, mersi, de astfel de ”investitori” chiar nu avem nevoie!

***

În fine, o ultimă observație. Legat de protestul angajaților RMGC a fost rescoasă de la naftalină frica, temerea, legată de ”vin minerii”. Să nu exagerăm. RMGC nu e o companie minieră! Ci una de PR și publicitate (vedeți câți ingineri mineri regăsiți în staff-ul companiei din România și din Canada; consultați cât din bugetul companiei s-a cheltuit până acum în acțiuni specific miniere și cât în publicitate, lobby, comunicare etc.). Dintre angajații de la Roșia Montană (localnici sau din zonă) mai puțin de o sută desfășoară activități cu un oarecare specific minier (scoaterea noroiul din niște foste galerii romane e o activitate de minerit doar pe jumătate, cu acoperire în faptul că lucrează în subteran, activitatea în sine nefiind însă una strict minieră). Așadar, nu faceți confuzia (și generalizarea) între ”angajații RMGC” și ”mineri”.

Și pentru că tot veni vorba de angajații RMGC, acea categorie (minoritară printre angajații RMGC) care chiar are nevoie de susținere dacă proiectul va fi stopat. Ei bine, spre deosebire de șefii lor, cei mai mulți dintre ei au contracte pe perioadă determinată – de șase și de trei luni! Oare cum să ”desenez” sau să mai explic că dacă proiectul celor de la RMGC ar primi undă verde, aceștia vor rămâne pe dinafară? Și fără nicio compensație? Spre comparație, în caz de ”disponibilizare” (faliment, plecare voluntară, schimb de management), Jonathan Henry , CEO Gabriel Resources,are dreptul la ”plăți compensatorii” de 1,61 milioane de dolari. Dragoș Tănase, șeful RMGC,  va încasa 727.390 de dolari, iar Nicolae Suciu, vicepreședintele RMGC, 198.135 de dolari.

Hai să nu ne lăsăm duși de nas de un lider sindical căruia prea puțin îi pasă de contractele alea pe șase și pe trei luni ale angajaților pe care, teoretic, ar trebui să-i reprezinte. Nu societatea civilă le papă unora dintre localnicii din Roșia Montană banii de salarii. Ci șefii lor, în frunte cu liderul de sindicat.

Articol publicat de Voxpublica