Ce spune “presa română plină de minciună” despre proteste

Una dintre cele mai populare scandări de la protestele pentru Roșia Montană e “presa română plină de minciună“. Asta izbucnește de fiecare dată când Antena 3 sau Realitatea încercă să facă o transmisie live dintre ei. Aseară, un protestatar i-a băgat în sân o bancnotă de un leu reporterului Realitatea în timp ce era în direct. Alții au fost înjurați și goniți.

Atitudinea tinerilor nu e surprinzătoare: monitorizările media arată că televiziunile au transmis foarte puțin la începutul celor mai mari proteste din ultimii ani. Apoi, când subiectul a devenit prea mare ca să fie ignorat, l-au relatat în mare parte distorsionat, după interesele fiecăreia.
Nu i-a ajutat la credibilitate nici faptul că toate televiziunile mari (în afară de Digi24) au primit milioane de dolari pentru reclame la Roșia Montană Gold Corporation, care inundă fiecare pauză publicitară.

Noi am intervievat 16 jurnaliști care au acoperit subiectul. Sunt și de la posturile de știri, și ziare/radio, și independenți, și freelanceri străini. I-am întrebat cum au ajuns în Piață, ce cred despre proteste și cum au relatat. Am întâlnit perspective foarte variate despre rolul jurnalistului.

Faceți cunoștință cu presa:

Ana Cărbunaru, Antena 3

„De ce ai venit în Piață?”

„M-au trimis din redacție că eram la spital la EBA, născuse aia și mi-au spus să mă duc acolo, la protest.”

„Ce părere ai despre subiectul Roșia Montană?”

„Am discutat cu o colegă de-a mea care chiar a fost la Roșia acum o săptămână și spunea că toți oamenii de acolo sunt vai de mama lor și abia așteaptă să înceapă exploatarea să le dea de lucru și nimeni de acolo nu se plânge de chestia asta. A găsit doar patru turiști și ăia rătăciți.

Chiar mă întreb pentru ce protestează oamenii ăștia, ei știu ce se întâmplă acolo? Mi se pare stupid să protestezi pentru ceva când nu ai habar, doar s-au mobilizat pe Facebook să ieșim așa, că sună mișto.

Că așa și eu pot să spun multe, să lansez un zvon și să vezi câți o să se strângă la Universitate…”

„Cum a relatat presa protestele?”

„Aș prefera să mă abțin… dar oricum după criterii politice, fiecare după cum a bătut vântul.

„Și Antena 3?”

M-ați prins, hihi. Asta e cu no comment, dar… cine era cu partidul respectiv n-a dat despre partidul respectiv și cine ține cu partidul ălalalt a dat în el… adică știi tu.”

[după câteva minute de discuții]

“Pentru prima oară în viața mea chiar am fost impresionată să văd că la un protest au fost atât de tineri și nu numai asta, dar au luat chiștoacele de pe jos inainte sa plece… de zici că nici nu a fost protest.”

Mihai Munteanu, jurnalist de investigație la RISE Project
(a investigat ani întregi Roșia Montană; RISE a publicat recent licența de exploatare)

„Afacerea Roșia Montană e un caz de corupție majoră, tolerat, timp de 15 ani, de către toate guvernele. Deci vin în piață, ocup bulevardul și bat cu PET-ul în asfalt pentru că asta face un cetățean frustrat. E prima opțiune.

Presa mainstream a acoperit subiectul cu căcat, decontând astfel milioanele de euro pompate de Gabriel Resources. Presa alternativă, însă, și-a făcut treaba, are alt motor.”

Teodor Tiță, redactor-șef Digi24.ro

„Sunt redactor șef al site-ului și am urmărit relatările de acolo – ce s-a scris pe site e făcut sub coordonarea mea.

Pot să mă identific [cu protestul] cel mult în calitate de cetățean. Sunt interesat de bună guvernare, sunt interesat să nu fiu mințit și cred că orice minciună, neadevăr, dovadă de proastă guvernare au efecte care mai devreme sau mai târziu ajung și la mine. Ca jurnalist, obligația mea e să înțeleg evenimentul un pic mai devreme, să-l relatez cât de onest pot.

[Presa are o] tăcere vinovata, relatări puține – și sunt mândru că lucrez într-un loc unde s-a relatat – relatări oneste – nu cred că s-a greșit. Pe partea cealaltă e militantismul, cu care nu sunt de acord. Nu taci, nu ridici steagul, relatezi.”

Andra Matzal, coordonator Think Outside the Box


 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

„Faptul că am constatat că realitatea de la fața locului e alta decât cea construită pe canale (media) m-a îndârjit cumva să încerc să construiesc cât pot de bine alături de jurnalisti independenți sau cetățeni transformați în jurnaliști o versiune cât mai credibilă a realității.

Prin urmare am venit dintr-un motiv personal împotriva abuzurilor de la Roșia Montană și pe de altă parte să încerc pe cât pot să construiesc o versiune mai credibilă a acestei povești.” 

Andi Laslău, producător Nașul TV

“Sunt dintre jurnaliștii care au scris de la începutul acestui proiect, Roșia Montană, care am mediatizat cât am putut de mult ce vor să facă acolo în munții Apuseni și mai ales neregulile care stau în spatele acestui proiect.

Cea mai mare parte a presei… s-au văzut contractele cine are și cine n-are”

„Și dacă Nașul TV avea contract cu RMGC mai erai aici?”

„Eu ca cetățean eram aici, ca jurnalist nu știu dacă puteam fi. Ca jurnalist poți fi trimis chiar dacă postul are contract, dar fără să ai voie să dai ceva. Am trăit cenzura la alte posturi TV, nu pot să le dau numele.”

Ioana Moldoveanu, redactor-șef VICE

„Susțin protestul, iar argumentele nu sunt doar de natură afectivă. Ca cetățean al României, cel mai frustrant mi se pare țeapa financiară pe care o ia statul, iar exproprierile de către o companie privată mă revoltă.

Ca jurnalist, însă, încerc să mă detașez de mase, pentru a relata obiectiv: nu cânt Tudor Gheorghe cu naționaliștii, nu mă joc Pacman cu jandarmii prin Centrul Vechi, nu țin pancarte și nici nu-mi doresc să-i iau lui Claudiu Crăciun portavocea din gură. În plus, în jurul unui protest umblă multe zvonuri și este foarte multă paranoia, căreia e bine să nu-i cazi în capcană, ca să nu dezinformezi.”

Mădălina, reporter Realitatea TV

„Sunt aici în calitate de jurnalist nu am venit să protestez, mă rog, îi susțin pe oamenii de aici dar mai mult nu vreau să mă implic, sunt în timpul serviciului ca și voi.

[Dacă nu eram jurnalist] sincer nu aș fi venit la proteste. E un defect al multor jurnaliști, vezi atât de multe lucruri și treci prin atâtea situații încât nu te mai implici emoțional, cum fac acești oameni, și poate asta e o greșeală. Nu știu câți ar avea curajul să recunoască, dar eu n-aș fi venit.”

Paul Radu, jurnalist de investigație la RISE Project

„Eu, ca jurnalist, am publicat în ultimii 14 ani o grămadă de material despre Roșia Montană, ce se află în spate și sincer nu am văzut un mare interes din partea publicului. Dar acum am văzut că oamenii știu multe despre Roșia Montană, despre ce se intâmplă acolo, despre firma care vrea să exploateze aurul, iar asta chiar m-a mirat și a fost așa, un sentiment excelent. A fost super să văd că ei știu și că nu am făcut muncă în zadar – nu doar eu, că au fost mulți care au scris pe subiect.

Am scris despre proteste fiindcă noi lucrăm de mult și cu jurnaliști din alte țări, și cu activiști din alte țări, cu hackeri. Am văzut proteste din astea întâmplându-se în alte parți, de la America Latină, Orientul Mijlociu și chiar mă întrebam dacă așa ceva e posibil la noi. Când am văzut că se întâmplă și se repetă, am fost fericit, m-am simțit bine, am zis da, e parte din schimbare.

Presa a acoperit foarte slab – atunci, duminică, nu a fost aproape nimc in presă sau au fost distorsionări, de la numărul oamenilor la motivația lor.”

Andreea Georgescu, reporter Digi 24

„Nu m-am uitat foarte atent la TV, că nu e domeniul meu de activitate cu protestele, dar am văzut că nu s-a dat deloc în unele părți, în alte locuri s-a dat slăbuț, în unele părți a fost ok. La noi s-a dat ok, adică s-a dat ce a fost, ce părere au ei, ce părere are și Roșia Montană.

Eu îi înțeleg pe colegii mei, cei care sunt aici nu au nici o vină, ei nu decid. Eu, personal, nu decid ce intră la televizor, sunt și alți șefi în redacție.”

Vlad Andriescu, reporter Adevărul

„M-am dus pentru că nu credeam că tinerii pot ieși să protesteze în număr mare. Am zis să mă conving și am dat de 4.000 de oameni care mărșăluiau pe Magheru. Am revenit în piață tocmai pentru că eram șocat și voiam să văd dacă se mai poate.

Cred că singurul punct unde mă identific cu acest protest e tinerețea. Nu am o poziție clară asupra exploatării de la Roșia Montana, din cauză că nu am studiat până de curând totul. Am puncte contra, am înțeles pozițiile pro, dar, de exemplu, nu aș fi sincer dacă aș lua o sticlă și aș bate în asfalt cu ea.

A existat o parte a presei care nu a scris absolut nimic. A existat o parte care a scris, dar a înfundat articolele. Au existat unele publicații trezite la viață, din varii motive. Și au existat cei prezenți în piață. Digi a fost, B1 a fost, dar poate și pentru că direcția e antiguvernamentală. Alte televiziuni au venit pe parcurs, dar au încercat să acopere într-un mod un pic senzaționalist subiectul.

Dar cred că cel mai bine a fost că astfel am descoperit metode alternative de a acoperi protestele și evenimentele importante. Leșinul presei a născut hashtag-ul cu adevărat în România. A fost presa plătită? Da. Acum în mod special? Nu. A putut scrie presa care a primit publicitate de la RMGC despre proteste? Da, există exemple. Presiunea e mare, foamea e uriașă în presă. Cum mi-a zis mie un om mai bătrân – știi tu metode alternative să plătești salarii fără banii ăștia?”

Ovidiu Vanghele, jurnalist la Centrul de Investigații Media

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

„Pentru că sunt jurnalist nu am cum să nu merg să văd ce se întâmplă la un protest cu potențial de explozie socială (revoluția începe la Roșia Montană, așa sună chemarea la protest), pe un subiect extrem de sensibil și atât de controversat.

Presa mainstream a fost mizerabilă în prima seară. Blocadă totală din partea unor tv de știri care altfel se îngălbenesc a breaking news din toate căcaturile. Apoi au incercat să revină, timid, la normal, însă încă sunt departe, extrem de departe de normal. Interesant – site-urile au fost ok, dar blogurile am vazut ca au fost extrem de pro-RMGC (cele pe care le-am vazut eu, cel putin).”

Laurențiu Diaconu-Colintineanu
, jurnalist multimedia la RFI

„Am venit în Piața pentru că sunt jurnalist. Cred că motivul este suficient. Nu ai voie ca jurnalist să nu știi ce se petrece la prima mână, nu doar din relatările altora – fără să vreau aici să emit vreo judecată despre relatările colegilor. RFI România a avut un om în fiecare seară în Piață, iar postul a acoperit evenimentele în continuu.

Nu e treaba mea să mă identific cu protestul. Haina de jurnalist nu se dă jos în timpul liber așa că nu voi face nicio apreciere pro sau contra în spațiul public. Singurul aspect pe care vreau să-l scot în evidență este bucuria pe care o simt atunci când văd că societatea românească reușește să se mobilizeze (încă timid) pentru un scop. Pentru mine e prima dată când se întâmplă asta din 1990 încoace. Și tot în Piața Universității.

Au existat derapaje clare din partea unor televiziuni. În rest, demonizarea presei mainstream nu mi se pare nici corectă, nici utilă pentru scopul protestatarilor.”

Radu Sigheti, fotojurnalist Reuters

– De ce ai venit în Piață?
– Pentru că se întâmplă ceva.

Michael Bird, jurnalist englez freelancer

„I am a veteran of protests of the UK, so you get to understand the authenticity of protests. In the January [2012] protests there was the feeling of a slight lack of authenticity of some of the protesters, not all. This protest is very different. Because there is a political consensus of the parliament (with some exceptions) they can not manipulate the protest for their own issue. They [the protesters] have a clear objective and a clear adversary – the political elite. And this brings authenticity to the protest.

The biggest indication that the story worth cover was the fact that they broke through the police cordon and they took the street. That was to me the breaking point. It is not just another protest about Roșia Montană – the people are stepping out. The fact that is ongoing is another reason to report on it.

The problem is when you have a protest against RMGC and on tv you have paid adverts for RMGC. It looks terrible, like those people are making an effort to buy advertising in order to ensure that their point of view is representative. It seems very dodgy, it seems that they are buying the media.

In UK there is a more complex way of complaining and gaining solidarity among the people – they are less reliant on the media for gaining information. This is something that was not the case in Romania three, four years ago, when you could not find out what is happening outside if it wasn’t in the media. Now, because social media has broken out, there is less a necessity for television.

You have this divide between the parliament and protesters and between old media and young media, which is very interesting.”

Christian Gesellmann, reporter german de la Freie Presse

„I was here for a holiday and i ended up going to protests because all the people I knew were there. People in the streets were really angry about the poor reporting on tv. I had the impresion that the journalists there were not interested on what the people were protesting and that made a poor impresion.

About the people in the streets, I had the feeling that things are changing. Young people are willing to create life. That sounds a bit pathetic, I know. But everyone I met last time I was is Romania were telling me how poor perpsective they have and now I see them taking the streets and beeing creative and talking about political issues. That’s really important. What I find really impressive is that the protests were really constructive.”

Prima zi de protest la TV. Captură: Iepurele Mizantrop