Fântânile arteziene din centrul Capitalei au ajuns ruine

Au fost, pe vremuri, mândria Bucureştiului, dar acum zac în paragină și se transformă, pe zi ce trece, în adevărate ruine. Fântânile arteziene de pe Bulevardul Unirii nu mai funcționează de aproape un an, dar nu s-a mai investit în ele de mai bine de două decenii. Preţul reabilitării este de 10 milioane de euro, dar niciunul dintre primarii generali nu a dat bani pentru reparaţiile capitale de care ansamblul de fântâni are nevoie. Aleşii municipali își propun, însă, să cheltuiască de 20 de ori mai mult ca să reconstruiască din temelii întreaga zonă.

Istoria ansamblului de fântâni de la Unirii se leagă de fixaţia lui Ceauşescu de a scăpa de centrul istoric al Bucureştiului şi de a înălţa, în această zonă, un mândru oraş socialist. Cutremurul din 1977 i-a oferit lui Ceauşescu motivul perfect pentru a demola cea mai veche zonă a Capitalei şi de a ridica rapid în acest loc Centrul Civic, o zonă a opulenţei socialiste, încoronată cu o glorie arhitecturală megalomană, într-o antiteză de proporţii colosale cu farmecul vechiului târg. După demolările din anii 80, pentru finalizarea marelui proiect care se întindea de pe Dealul Uranus până la Rondul Alba Iulia, arhitectul-şef al Capitalei a decis ca noul cartier socialist să fie traversat de o arteră principal majoră. Astfel, din Piaţa Ministerială (actuala Piaţa Constituţiei) a apărut Bulevardul Unirii, cu o lungime de cinci kilometri până la Alba Iulia.

În anul 1987, la indi­caţi­ile tovarășului Nico­lae Ceauşescu, au început lucrările de exe­cuţie la obiec­tivul „Fân­tâni dec­o­ra­tive” de pe bulevardul care, la acea vreme, purta numele Vic­to­ria Social­is­mu­lui. Pe lângă fântâna de mari dimen­si­uni din cen­trul Pieţei Unirii, până în 1989 au mai fost real­izate alte 31 de fân­tâni arteziene pe mijlocul axu­lui central. Între fân­tânile alun­gite, de formă drep­tunghi­u­lară, au fost amplasate noi fân­tâni cu forme ovale. Toate erau placate cu marmură sau granit, pentru a completa aspectul majestuos al Palatului Republicii, actualul Palat al Parlamentului. Ceaușescu voia ca Victoria Socialismului să poată rivaliza cu vestitul bulevard parizian Champs-Élysées, tocmai de aceea l-a făcut mai lung și mai larg decât acesta.

Ansamblul de fântâni a apărut la cererea arhitectului-şef care a considerat că, pentru a amortiza efectul cantităţii enorme de beton folosit, sunt necesare nişte fântâni arteziene care să arate, în acelaşi timp, opulenţa şi bunăstarea poporului socialist. Finalizat în 1988, ansambul de fântâni arteziene ocupă 17.000 de metri pătraţi şi se întinde pe mai bine de un kilometru şi jumătate în lungime. În acest moment, fântâna centrală este singura care mai funcţionează.

Pe vremea comunismului, bulevardul era unul exclusiv pietonal între Piața Unirii și Palatul Republicii. Era gândit pentru manifestațiile și paradele grandioase, la care să participe sute de mii de oameni, inspirate din China comunistă și Coreea de Nord, pe care cuplul dictatorial să le poată admira de la balconul Palatului Republicii. A venit Revoluția și n-au mai apucat să se bucure de ele. În anul 1989, proiectul Victoria Socialismului era finalizat doar parţial. Imediat după Revoluție, bulevardul a primit un nou nume – Unirii – și a fost deschis circulației.

Din 1990, fântânile arteziene de pe Bulevardul Unirii au fost alimentate doar cu promisiuni, nu și cu banii necesariu pentru reparații.

Trecerea timpului, zecile de șoferi și motocicliști grăbiți care au accelerat prea tare și au „aterizat” în ele de-a lungul anilor, dar mai ales ignoranţa autorităţilor au transformat aceste simboluri ale Capitalei în ruine. Ţevile au ruginit, granitul și marmura s-au spart, decorațiunile au fost distruse iar grilajele metalice s-au furat și au ajuns la fier vechi. Așa s-a ajuns la situația acuală, în care fântânile au ajuns un peisaj dezolant care-i întâmpină pe bucureșteni, dar și pe turiștii români sau străini care vizitează zona zero a Capitalei.

De la terminarea proiectului gigant, fântânile au fost neglijate mereu de autorităţi până în perioada mandatului de primar al lui Traian Băsescu. Văzând potenţialul zonei, acesta a propus montarea unei orgi muzicale şi luminoase în interiorul fântânilor. De asemenea, el a mai propus şi transformarea bulevardului într-o zonă pietonală în timpul weekendului. Cum ideea a fost propusă în ultimele şase luni ale mandatului, nu a mai fost implementată.

Repararea fântânilor și readucerea acestora în stare de funcționare ar costa 10 milioane de euro. Aleşii municipali au refuzat sistematic să aprobe această sumă pentru reabilitarea fântânilor, pe motiv că Primăria Capitalei nu dispune de cele 10 milioane de euro necesare. „Pentru anul 2013 nu a fost alocat un buget de întreţinere pentru aceste fântâni, întrucât acolo sunt necesare reparaţii capitale”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Lacuri, Parcuri și Agrement din Bucureşti. Totuşi, acelaşi Consiliu General voia să investească 200 de milioane de euro, adică de 20 de ori mai mulți bani, într-un proiect prin care să reconstruiască din temelii întreaga zonă. Acesta prevede mutarea arterelor de circulaţie spre marginile bulevardului şi crearea unui spaţiu verde pe axul central. Astfel, zona centrală a bulevardului, unde acum circulă maşinile ar deveni pietonală, iar maşinile ar circula pe laterale, unde sunt acum trotuarele. În felul ăsta, fântânile ar fi integrate într-un spaţiu verde care ar avea o funcţionalitate pentru locuitori, spun arhitecții.