Padurile Romaniei, de la defrisari masive la solutii pe termen lung

Codrul, frate cu romanul! Asa spune spune o vorba din popor. Insa daca e sa ne raportam la faptul ca in ultimii 20 de ani, peste 350.000 hectare de paduri au fost rase de pe harta Romaniei prin taieri ilegale din fondul forestier proprietate de stat sau privat, am putea spune ca unii romani au uitat cu cine se inrudesc.

Luna trecuta, pe 5 iunie, s-au implinit 40 de ani de cand intreaga lume marcheaza Ziua Mediului la initiativa Organizatiei Natiunilor Unite. Cea mai arzatoare problema de mediu pentru tara noastra, ramane defrisarea padurilor.

Taiem mult, reimpadurim putin

Conform „Raportului de audit privind situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania in perioada 1990 – 2012”, realizat de Curtea de Conturi si publicat anul acesta, cele 366.000 de hectare de padure au fost valorificate, suma totala de bani fiind de peste 5 milioane de euro. Mai mult, potrivit datelor puse la dispozitie de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice si Regia Nationala a Padurilor – Romsilva, volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier in perioada 2005-2011 este de 633.500 metri cubi.

Nici la capitolul reimpaduriri nu stam mai bine. Romania ocupa locul 13 la nivel european din punct de vedere al procentului de impadurire, situandu-se cu putin peste cinci procente sub media de 32,4%. Din punct de vedere al suprafetei de padure raportata la numarul de locuitori, Romania se situeaza pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de tarile nordice (Finlanda, Suedia si Norvegia).

„Insumand taierile de arbori din padurile Romaniei (proprietate de stat si privata), rezulta ca in perioada 2005-2011 s-a defrisat padurea pe o suprafata totala de 291.932 ha. In acelasi interval, s-au regenerat total si s-au efectuat lucrari de regenerare artificiala pe o suprafata de 120.067 ha. Prin urmare, suprafetele de pe care s-au facut taieri ilegale depasesc cu peste 170.000 ha suprafetele regenerate”, mai scrie in raport.

Defrisarea padurilor, una dintre principalele probleme de mediu resimtite de romani

Aceste cifre redau o realitate mai degraba neagra, decat verde. O alta realitate este ca pentru o parte dintre romani problema defrisarii padurilor este importanta. Defrisarea padurilor este pentru al patrulea an la rand una dintre principalele probleme de mediu resimtite la nivelul populatiei din Romania, potrivit unui studiu realizat la inceputul anului de organizatia de mediu World Wide Fund for Nature (WWF) Romania in parteneriat cu Ipsos Research.

Solutiile la aceasta problema, putine la numar, raman de cele mai multe ori la indemana politicienilor care nu au o vizune pe termen lung. „In momentul de fata cea mai grava problema este noul Cod Silvic, prin faptul ca intr-o tara in care suprafata acoperita de paduri este de doar 27,3%, cu 9% sub media UE, legislatorii nu urmaresc sa gaseasca posibilitati si solutii de a mari suprafetele forestiere, asigurand astfel servicii de mediu, mijloace de venit pentru comunitatile locale, un mediu mai suportabil de a trai in tara noastra sau o biodiversitate bogata, ci se gandesc cum sa accelereze exploatarea legala a padurilor”, declara Magor Csibi, directorul WWF Romania.

Ce ne-am face fara aurul verde?

De cele multe ori privite doar ca un spatiu de recreere la sfarsit de saptamana si uneori de drumetie, dar si ca ceva frumos, departe si uneori din belsug, padurile Romaniei nu sunt apreciate la adevarata lor valoare.

„E deja un cliseu faptul ca oamenii apreciaza mai putin lucrurile care se gasesc din belsug in jurul lor. Nu trebuie sa-i explicam importanta resurselor de apa potabila unui locuitor din Orientul Mijlociu sau unui african si nu trebuie sa explicam importanta aerului curat unui locuitor al Beijingului sau al Bombaiului. Din pacate, de cele mai multe ori incepem sa apreciem ce avem in momentul in care resursa incepe sa dispara”, spune Csibi.

“Secetele ne arata deja cum ar arata viata noastra cu resurse mai putine si ne sugereaza ce se va intampla daca nu luam masuri; totodata, aerul din Bucuresti este cel mai poluat cu praf dintre toate capitalele europene. Odata cu pierderea padurilor aceste tendinte se pot accelera. Calitatea aerului se va traduce in cheltuieli mai mari sau mai mici la capitolul sanatate si o productivitate scazuta din cauza concediilor medicale. Daca apa se imputineaza vor avea de suferit agricultura, economia si, in primul rand, oamenii”, a continuat acesta.

Dezvoltarea industriei locale, o posibila solutie

In viziunea organizatiei WWF Romania dezvoltarea unei industrii locale, bazate pe lemn poate fi unul dintre pilonii principali cand vine vorba de conservarea padurilor. Magor Csibi explica: „De mii de ani, comunitatile locale traiesc langa paduri si le exploateaza la scara mica, fara sa cauzeze distrugeri masive. E o mare greseala sa credem ca economia se afla in contradictie fundamentala cu natura. Dimpotriva, o economie desteapta creeaza situatii din care toata lumea are de castigat. Daca reusim sa cream un cadru economic ce asigura o economie in care profitul nu este gri sau negru si nu iese din tara, ci intra in bugetele comunitatilor locale, aceste comunitati vor fi interesate si implicate in protejarea padurilor si toata imaginea se va schimba. Daca punem in continuare cantitatea inaintea calitatii, insa, avem perspective sumbre”

Directorul WWF Romania spune ca a lua azi de la natura mai mult decat ne poate oferi nu este o gandire economica si cu siguranta nu este o sursa de profit, ci mai degraba o atitudine paguboasa de a trai, asemanatoare societatilor care au trait ani buni din imprumuturi si credite. „Poate ca azi ne permitem sa ne mai luam cate un lucru marunt, maine insa vom plati totul inapoi cu dobanda, cu varf si indesat. Iar oamenii au dreptul de a sti ca deciziile gresite de azi vor avea consecinte si mai grave maine. Ei sunt cei care au puterea de a opri acest sistem deficitar”, a concluzionat acesta.

Poti ajuta padurile cumparand responsabil

Pentru a rezolva macar o parte din problemele ce tin de exploatarea padurilor din tara noastra, WWF Romania si TetraPak au lansat recent campania de informare „Afla despre ambalajele certificate FSC” (n.r. Forest Stewardship Council – organizatie internationala care se ocupa de administrarea responsabila a padurilor). Prezenta acestui simbol pe ambalaje reprezinta garantia ca fibra lemnoasa folosita pentru ambalaje provine din paduri administrate responsabil si surse controlate, care sunt regenerate prin plantari sau in mod natural. Campania isi propune sa promoveze importanta certificarii FSC a ambalajelor de lactate si sucuri si sa informeze consumatorii despre felul in care decizia de consum poate veni in sprijinul eforturilor de protectie a mediului.

„Certificarea padurilor este o abordare diferita a problemei exploatarii. In loc sa incercam sa mobilizam populatia si autoritatile cu mesaje emotionale, ne-am decis sa incercam sa influentam economic, cu mesaje rationale. Adica implementam un sistem care impune responsabilitate si cere ca accentul sa se puna in egala masura pe mediu, social si economic. E un win-win (n.r. castig-castig), din care nu numai economia, dar si natura castiga. Insa acest sistem nu poate fi unul eficient daca lipseste elementul definitoriu al pietei – cererea. Daca avem de-a face cu un scenariu in care consumatorul nu stie ca pe piata exista produse care respecta mai mult mediul decat restul articolelor, acesta nu are cum sa incurajeze trendul pozitiv, iar sistemul nu va functiona”, a explicat Csibi Magor, directorul WWF.

Doar unul din patru romani este familiarizat cu ambalajele prietenoase cu mediul

Una dintre componentele principale ale campaniei l-a reprezentat un studiu de opinie efectuat de TetraPak despre FSC, studiu care evidentiaza nivelul scazut de cunoastere al semnificatiei FSC si a beneficiilor certificarii ambalajelor.

“Studiul de opinie efectuat a scos in evidenta faptul cadoar 14% dintre consumatorii romani au vazut simbolul FSC pe ambalajele unor produse, iar 24% stiu ce reprezinta mesajul FSC de pe ambalaje. In schimb, 53% dintre consumatorii romani intervievati si-au manifestat preferinta pentru produsele in ambalaje certificate FSC si s-au aratat foarte interesati de multiplele beneficii de mediu, sociale si economice ale administrarii responsabile a padurilor reprezentate si promovate de FSC”, a precizat Cristina Dumitru, Communications Manager Tetra Pak South Eastern Europe.

Conform TetraPak, la nivel global, in 2012 au fost vandute 26,4 miliarde de ambalaje Tetra Pak cu certificare FSC, in crestere cu 40% fata de 2011.

– Articol publicat de Romania Libera –